În spatele discursurilor de la tribuna Parlamentului sau al promisiunilor din campaniile electorale, o mână de politicieni români ascund (sau expun cu mândrie) o cu totul altă latură, cea artistică. De la scriitori premiați și traduși la nivel internațional, până la rockeri, dirijori de gospel sau artiști cu albume pe Spotify și premii Grammy, scena politică din România a demonstrat adesea că are un background cultural surprinzător.
Dacă pentru unii arta a fost prima dragoste, abandonată temporar pentru administrație, pentru alții, notorietatea din showbiz a funcționat ca o rampă de lansare directă către voturile românilor.
Duelul muzical de la Timișoara, Gospel vs. Spotify
Poate cea mai fascinantă dispută cultural-politică din administrația locală se consumă la Timișoara, unde actualul și fostul primar împart nu doar viziuni administrative opuse, ci și pasiuni muzicale complet diferite.
Dominic Fritz, actualul primar al Timișoarei și președintele USR, și-a clădit o parte din legătura cu comunitatea locală prin intermediul muzicii. În 2012, acesta a fondat „Timișoara Gospel Project” (TGP), o asociație culturală prin care a activat ca dirijor, unind sute de timișoreni din toate straturile sociale. Proiectele sale au avut și o puternică componentă caritabilă, strângând mii de euro pentru Centrul de Îngrijire Paliativă din oraș. Unul dintre momentele de neuitat ale acestei activități a avut loc în aprilie 2019, în cadrul Timotion (Piața Libertății), când Fritz a coordonat peste 1.000 de oameni pentru a cânta pe trei voci piesa „Lean on Me”.
De cealaltă parte, Nicolae Robu, fostul edil al orașului, și-a urmat pasiunea pentru chitară, ajungând să cânte inclusiv pe străzile Timișoarei.
Intrat în politică în 2008 (în PNL), după o carieră academică solidă ca profesor universitar și rector, Robu s-a distanțat în ultimii ani de actualii lideri politici, concentrându-se pe „lupta pentru adevăr și onoare”, dar și pe creația artistică. Retras temporar din prim-planul politic după 2020, el a reușit o performanță inedită pentru un politician român. A fost acceptat pe platforma Spotify, unde este prezent cu un single și un album complet de zece piese.
Liderii maghiari și armeni, literatura care trece granițele
În eșalonul scriitorilor din politică, doi lideri se remarcă prin volume publicate și recunoaștere academică, Kelemen Hunor și Varujan Vosganian.
Kelemen Hunor, președintele UDMR, și-a început cariera profesională strict în zona culturală și media. Absolvent de limba și literatura maghiară la Universitatea „Babeș-Bolyai”, el a cofondat revista Jelenlét, a colaborat cu publicația Korunk și a realizat emisiuni culturale la Radio Cluj (1990-1997). Debutul său literar din 1995 cu volumul de poezii Mínuszévek i-a adus Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor din România. Ulterior, a mai semnat un roman (A madárijesztők halála) și un alt volum de versuri (A szigetlakó). Acest background l-a propulsat în 1997 ca secretar de stat în Ministerul Culturii, minister pe care avea să îl conducă ulterior ca ministru în decembrie 2009, în guvernul Emil Boc.
Varujan Vosganian (reprezentant ALDE / PNL) reprezintă un caz special. Este unul dintre puținii politicieni români a căror recunoaștere internațională ca scriitor a depășit-o pe cea de fost ministru. Romanele sale au fost traduse în zeci de limbi, Vosganian împărțindu-și în prezent activitatea între conferințele politice și lansările de carte, rămânând o voce respectată în mediul literar mondial.
De la acorduri de chitară la eșalonul administrativ
Muzica folk și rock a lăsat, de asemenea, urme adânci în CV-urile unor politicieni cunoscuți.
Robert Turcescu, jurnalist de carieră și fost candidat PMP la Primăria București în 2016, nume de referință în radio (redactor-șef la Radio Total la doar 23 de ani și realizator al emisiunii „România în direct” la Europa FM), a format împreună cu trei ziarişti şi doi muzicieni, trupa „Casa Presei“. Au participat inclusiv la Finala Eurovision România 2013, cu piesa „Un refren”.
Tot în zona administrației județene, muzica a bătut politica de partid. Cântărețul de muzică populară Dinu Iancu Sălăjanu a reușit o victorie politică majoră, câștigând președinția Consiliului Județean Sălaj.
De la premiul Grammy și umorul din showbiz, direct în Parlament
Poate cele mai radicale tranziții spre politică le-au avut Damian Drăghici și Mugur Mihăescu, doi artiști cu o notorietate uriașă în domeniile lor.
Damian Drăghici este, fără îndoială, politicianul cu cel mai impresionant palmares muzical internațional. Un geniu al naiului, a început să cânte de la vârsta de 3 ani, iar la 15 ani înregistra deja cu Orchestra de muzică populară Radio. La 18 ani a fugit din România comunistă, a cântat pe străzi în Grecia, fiind ulterior descoperit de Sony Music și primit cu o bursă integrală la prestigiosul colegiu Berklee din Boston. Cu 20 de albume înregistrate, Drăghici a bifat o performanță unică. A fost invitat pe albumul Silver Solstice al formației Paul Winter Consort, material care a câștigat un premiu Grammy în 2006. Ulterior, artistul a intrat în politică, devenind senator în Parlamentul României (legislatura 2012-2016), ales din partea UNPR în circumscripția Bacău.
La polul opus ca stil, dar la fel de cunoscut publicului larg, este Mugur Mihăescu, faimosul „Garcea” din grupul umoristic Vacanța Mare. Intrat de câțiva ani în politica activă și asociat în prezent cu formațiunea AUR, Mihăescu folosește direct notorietatea și personajele din trecutul său din showbiz ca vehicul pentru a livra mesaje politice dure, ironice sau populiste, păstrând stilul acid care l-a consacrat la televiziune.
