Cunoscuta pagină de Facebook Banatul de altădată a publicat recent o hartă și un mesaj referitor la posibila reorganizare administrativ-teritorială a României, care a devenit viral și a generat sute de comentarii. Textul postat susținea că „pentru regiunea noastră, varianta existentă în anul 1966 este cea mai bună, având în vedere că înglobează atât Orșova, cât și localități mari aflate la nord de Mureș, dar care gravitează funcțional în jurul Timișoarei.”
Postarea a declanșat dezbateri aprinse între utilizatori, unii susținând păstrarea vechilor granițe istorice ale Banatului, alții propunând regiuni mai mari cu mai puține primării. Mulți au amintit trecutul multietnic al zonei, cum ar fi Orșova, iar alții au comentat despre includerea localităților din nordul Crișanei și relațiile cu județele vecine.
Printre comentariile virale s-au numărat: „Banatul istoric cel real începea la Vârciorova… Orșova era o minune multietnică, apoi cu hidrocentrala… păcat!” și „Dacă discutăm de regiuni administrative, atunci în jurul Timișorii capitala trebuie întregită de jos de la Orșova până sus la Lipova – Caransebeș și marginile cu Deva.”
De asemenea, discuțiile au evidențiat tensiuni istorice între regiunile adiacente și au atras atenția asupra efectelor economice și sociale ale unei noi reorganizări: reducerea numărului de primării și locuri de muncă în administrație.
Cât de mare e Banatul
În politica românească se recunoaște tot mai des că este necesară o reorganizare administrativă și că actualele județe nu mai corespund acestor vremuri. Cea mai simplă variantă ar fi o împărțire în funcție de provinciile istorice, atât cât e posibil, deoarece o parte din unele provincii nu mai aparțin țării noastre în aceste zile. Subiectul este unul controversat și probabil va mai fi mult timp discutat până să fie pus în aplicare. Dar, haideți să vedem, cât de mare a fost Banatul în alte vremuri, pentru că am întâlnit tot felul de comentarii inclusiv la articolele pe care le scriem pe acest site.
Istoricul bănățean Mircea Rusnac, autor al blogului Istoria Banatului vorbește despre limitele istorice ale Banatului, într-unul din articolele sale.
„Banatul istoric are o suprafaţă totală de 28.526 kmp, care în 1919-1920 au fost împărţiţi între trei state astfel: 18.966 kmp au revenit României (66,5%), 9.276 kmp se află acum în Serbia (32,5%) şi 284 kmp în Ungaria (1%). De formă pătrată, Banatul are limite naturale în trei părţi (Mureşul la nord, Tisa la vest şi Dunărea la sud), o limită convenţională fiind doar cea de la est, care îl desparte de Transilvania şi Oltenia. Divizat după 1779 în comitate şi după 1920 în judeţe, Banatul a suferit unele separaţii care ar fi putut foarte bine să fie evitate, ţinând cont de suprafaţa sa relativ mică, asemănătoare cu cea a Belgiei sau Olandei. Din păcate, de multe ori interesele de la centru au urmărit atât tăierea sa în unităţi teritoriale distincte şi fără legături între ele, conduse în spirit centralist, cât şi detaşarea unor zone de margine, care au fost alipite în mod discreţionar altor regiuni. Acum, când falimentul împărţirii în judeţe începe să fie recunoscut şi la nivel oficial, acest lucru poate fi observat cel mai bine tocmai în regiunea noastră”, arată Rusnac.
Istoricul bănățean spune că în vremea administraţiei maghiare, Banatul a fost divizat în trei comitate, care acopereau fâşii verticale de teritoriu mergând de la nord la sud. Cel vestic se numea Torontal, fiind acum în cea mai mare parte a sa inclus în Serbia (Voivodina) şi Ungaria. Partea centrală o ocupa comitatul Timiş, cuprinzând regiunea Timişoara, dar şi teritorii din sud, actualmente în Banatul sârbesc (Vârşeţ, Biserica Albă). Zona estică o forma comitatul Caraş-Severin.
