Schitul „Sfinții Români” din Borloveni, situat în Valea Almăjului, a devenit oficial un nou centru spiritual al Banatului Montan, după ce biserica de lemn a așezământului monahal a fost târnosită duminică, de sărbătoarea Sfinților Români. Slujba de sfințire a fost oficiată de Episcopul Caransebeșului, Preasfințitul Părinte Lucian, la doi ani de la punerea pietrei de temelie, conform: https://www.radioresita.ro/
După târnosirea bisericii cu hramurile „Duminica Sfinților Români” și „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, ierarhul, împreună cu un sobor de preoți și diaconi, a săvârșit Sfânta Liturghie, în prezența a numeroși credincioși veniți din Valea Almăjului, din întreaga eparhie și din alte județe ale țării. Răspunsurile liturgice au fost oferite de grupul psaltic „Ethos” al Episcopiei Caransebeșului.
Un moment important al evenimentului l-a constituit numirea monahiei Dimitria Iosif în funcția de egumenă a Schitului „Sfinții Români”. Fosta viețuitoare și stareță a Mănăstirii Nera a fost hirotesită de Preasfințitul Lucian în cadrul ceremoniei religioase.
Ctitorul schitului este părintele protosinghel Teofil Zamela, cunoscut pentru întemeierea Așezământului monahal-social „Țara Almăjului” din Bozovici, unde sunt îngrijite aproximativ 200 de persoane vârstnice. Pentru activitatea sa pastorală, socială și culturală, acesta a primit Diploma de excelență și crucea pectorală pentru clerici din partea Episcopului Caransebeșului.
În cuvântul de învățătură, Preasfințitul Lucian a vorbit despre rolul sfințeniei și al vieții duhovnicești, subliniind că fiecare biserică nou sfințită reprezintă o poartă spre Împărăția lui Dumnezeu și că sfințenia poate fi atinsă prin rugăciune, post și împărtășire cu Sfintele Taine.
Biserica schitului a fost construită integral din lemn, lucrările începând la 7 iulie 2024, odată cu punerea pietrei de temelie. Interiorul este împodobit cu icoane vechi din patrimoniul Episcopiei Caransebeșului, iar chiliile monahale păstrează arhitectura tradițională specifică zonei.
Așezământul monahal a fost ridicat pe terenuri donate de Gavrilă și Silvia Imbrescu și de învățătoarea Maria Bănuș, completate ulterior prin achiziții de la localnici. În apropiere se dezvoltă și un muzeu al satului, unde au fost relocate deja case tradiționale din lemn, urmând să fie amenajate gospodării specifice, mori de apă și alte construcții reprezentative pentru Valea Almăjului.
Amplasat pe un deal deasupra satului Borlovenii Vechi, schitul oferă o amplă panoramă asupra Văii Almăjului și a Munților Almăjului și Semenic, conturându-se atât ca punct de referință spirituală, cât și ca viitor obiectiv cultural și turistic al regiunii.
