Începând cu 1 februarie 2026, prima zi de concediu medical nu va mai fi plătită deloc, nici de angajator și nici din bugetul sistemului public de sănătate, potrivit OUG nr. 91/2025. Măsura, valabilă până la 31 decembrie 2027, face parte din pachetul de reducere a cheltuielilor din sistemul sanitar și afectează direct veniturile angajaților, în timp ce pentru companii aduce complicații procedurale și presiune pe cashflow, conform: https://www.digi24.ro/
Concret, salariații vor pierde automat o zi de venit de fiecare dată când intră în concediu medical, impactul fiind resimțit mai ales în cazul concediilor scurte. Angajatorii vor suporta în continuare zilele 2–6 de concediu, iar din ziua a 7-a indemnizația va fi plătită din bugetul sănătății, prag mutat cu o zi față de regulile actuale.
Specialiștii în resurse umane atrag atenția că efectul imediat este financiar pentru angajați, dar și comportamental: există riscul ca tot mai mulți salariați să vină la serviciu bolnavi, pentru a evita pierderea unei zile de salariu, ceea ce poate duce la îmbolnăvirea altor colegi.
Deși neplătită, prima zi rămâne zi de concediu medical din punct de vedere legal. Contractul individual de muncă se suspendă, iar ziua trebuie raportată ca atare, nu ca zi de concediu fără plată. Totodată, aceasta continuă să fie luată în calcul ca stagiu de asigurare, fără a afecta calitatea de asigurat în sistemul public de sănătate.
Separat de eliminarea primei zile plătite, s-a modificat și modul de calcul al indemnizației pentru bolile obișnuite. Procentul nu mai este unic, ci depinde de durata concediului: 55% din baza de calcul pentru până la 7 zile, 65% pentru perioade între 8 și 14 zile și 75% pentru concedii mai lungi de 15 zile. Astfel, pe lângă pierderea primei zile, restul perioadei este remunerată diferențiat, în special dezavantajos pentru concediile scurte.
Guvernul justifică schimbarea prin costurile ridicate generate de concediile medicale și prin cazurile în care acestea ar fi fost acordate necorespunzător. Avocații specializați în dreptul muncii subliniază însă că lipsa normelor de aplicare creează incertitudine pentru angajatori, în special privind raportarea și tratarea fiscală a primei zile neplătite.
Unele companii ar putea alege să acopere voluntar această zi, ca măsură de retenție a personalului, însă o astfel de plată riscă să fie încadrată drept beneficiu salarial, cu implicații fiscale și de deductibilitate.
În plus, firmele vor continua să achite indemnizațiile în avans și să aștepte ulterior decontarea de la stat, proces care poate dura luni și care pune presiune pe capitalul de lucru, mai ales în cazul IMM-urilor. Schimbarea obligă totodată angajatorii să își actualizeze regulamentele interne și să își informeze clar salariații, pentru a evita confuzii și tensiuni în organizații.
