Proiectul noii legi a salarizării unitare a stârnit un val de reacții din partea sindicatelor și reprezentanților diferitelor categorii profesionale din sistemul public. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene și ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a anunțat că autoritățile au primit peste 1.000 de observații și propuneri de modificare, care urmează să fie analizate înainte de adoptarea formei finale, conform: https://www.radioresita.ro/
Potrivit ministrului, consultările au evidențiat mai multe aspecte ce necesită ajustări, în special în domenii sensibile precum educația, sănătatea și cultura.
„Vom analiza toate observațiile primite și vom interveni acolo unde argumentele sunt bine fundamentate”, a declarat Pîslaru în cadrul unei conferințe de presă.
În contextul protestelor anunțate în mai multe sectoare bugetare, oficialul a transmis că dialogul social rămâne deschis, iar Ministerul Muncii va continua consultările cu organizațiile sindicale.
Pîslaru a precizat că deciziile privind noua lege nu vor fi luate sub presiunea protestelor, ci în baza analizelor tehnice și a nevoilor reale identificate în sistem.
Una dintre principalele preocupări ale angajaților din sectorul public vizează eventualele diminuări salariale. Ministrul a oferit asigurări că reforma nu va aduce tăieri de venituri.
„Niciun salariu aflat în plată în sistemul public nu va scădea. Nimeni nu va pleca acasă cu mai puțini bani după implementarea noii legi”, a afirmat acesta.
Totuși, ministrul a admis că proiectul legislativ are încă puncte vulnerabile și că forma finală va suferi modificări după consultări.
Noua lege a salarizării nu urmărește o creștere generalizată a veniturilor, ci reorganizarea sistemului pentru a elimina dezechilibrele și a introduce criterii mai clare de salarizare, a explicat ministrul.
Printre schimbările propuse se numără reducerea numărului de sporuri, prin eliminarea a 87 dintre cele 151 existente în prezent în sistemul public.
„Este nevoie de un mecanism salarial transparent, care să poată fi explicat și justificat contribuabililor”, a subliniat Pîslaru.
În ceea ce privește posibilitatea unor creșteri salariale, ministrul a atras atenția că actualul context bugetar nu permite promisiuni ample.
Potrivit acestuia, România dispune în prezent de un spațiu fiscal estimat la aproximativ opt miliarde de lei pentru ajustări salariale.
Printre beneficiarii noii formule de salarizare s-ar putea regăsi angajații aflați la început de carieră, cercetătorii și asistenții sociali, categorii considerate dezavantajate în ultimii ani.
Ministrul a precizat că anumite sporuri ar putea fi incluse în salariul de bază, pentru a asigura venituri mai predictibile și mai echilibrate.
Un alt punct sensibil îl reprezintă salarizarea demnitarilor. Pîslaru a declarat că eventualele majorări pentru această categorie ar putea fi eșalonate până în anul 2031, în urma discuțiilor purtate cu Comisia Europeană.
Acesta a respins criticile potrivit cărora ar susține creșteri consistente pentru demnitari și a explicat că propunerile privind coeficienții de salarizare au venit din partea partidelor implicate în elaborarea proiectului.
Consultările pe marginea legii salarizării vor continua în perioada următoare, iar autoritățile susțin că forma finală a actului normativ va include modificările considerate necesare în urma dialogului cu sindicatele și reprezentanții instituțiilor publice.
