Astăzi, credincioșii ortodocși intră în Postul Nașterii Domnului, o perioadă de 40 de zile dedicată rugăciunii, curățirii sufletești și trupești înaintea Crăciunului, conform: https://renasterea.ro/
Postul, care se încheie în Ajunul Crăciunului, pe 24 decembrie, face trimitere la postirea lui Moise pe Muntele Sinai, o perioadă de înfrânare pregătitoare pentru primirea Cuvântului lui Dumnezeu.
Potrivit rânduielilor bisericești, miercurea și vinerea sunt zile de post strict, fără untdelemn și vin, cu dezlegări speciale doar la sărbătorile sfinților importanți. În sâmbetele și duminicile din perioada 21 noiembrie – 20 decembrie, credincioșii au dezlegare la pește, untdelemn și vin. Slujbele specifice Postului Crăciunului includ, după 21 noiembrie, introducerea Catavasiilor Nașterii Domnului, iar în cazul în care Ajunul cade într-o zi de luni până vineri, se oficiază Liturghia Sfântului Vasile cel Mare.
Obiceiurile tradiționale de Lăsata Secului sunt încă păstrate în multe sate. Înainte de post, femeile spală vesela cu cenușă sau leșie, iar gospodarii își încheie masa cu bucate bogate, crezând că aruncarea resturilor ospățului doar spre răsărit protejează recoltele de păsări. Bătutul pernelor este un ritual în care fetele nemăritate speră să-și afle norocul, iar credințele străvechi legate de vreme prevestesc că iarna va fi grea sau blândă în funcție de grăsimea pieptului de pui fript.
În unele zone, în ziua de Sfântul Matei, fetele din Hațeg, aprinzând o lumânare la fântână la cântatul cocoșului, încercau să vadă chipul viitorului soț reflectat în apă.
