Volumul „Morile de la Rudăria”, semnat de Radu Trifan, președintele Asociației Acasă în Banat, a fost lansat vineri, 28 februarie, la Eftimie Murgu. Cartea oferă o perspectivă detaliată asupra celui mai mare complex mulinologic din România, format din 25 de mori de apă, și aduce la lumină detalii istorice, tehnice și culturale despre acestea, conform: https://www.radioresita.ro/
O cercetare amplă despre moștenirea mulinologică a Rudăriei
Autorul a dedicat cinci ani cercetării acestui subiect, investigând arhivele din Caransebeș, Timișoara și Severin pentru a descoperi informații despre istoria morilor. Deși nu există dovezi scrise exacte privind construcția lor, Trifan a reușit să adune informații prețioase din arhive și relatările localnicilor.
Un sistem de proprietate unic: „rândaș comun”
Cartea detaliază un aspect inedit al funcționării morilor: dreptul de proprietate asupra timpului de utilizare, nu asupra construcției. „Rândaș comun” desemna faptul că fiecare familie avea dreptul să folosească moara pe o perioadă de 24 de ore, un sistem care s-a păstrat până în zilele noastre.
Legătura cu gastronomia locală
Cartea explorează și legătura dintre mori și gastronomia tradițională, evidențiind importanța porumbului „pripitor”, un soi adaptat local, folosit la prepararea coleșei. Potrivit autorului, acest ingredient conferă un gust autentic mămăligii, diferit de cel obținut din porumb obișnuit.
Un apel pentru protejarea patrimoniului
Viitorul morilor este incert, iar autorul trage un semnal de alarmă privind necesitatea implicării comunității și a autorităților pentru conservarea acestui patrimoniu unic. „Morile trebuie protejate cu orice preț!”, a subliniat Trifan, menționând că Asociația Acasă în Banat a depus eforturi constante pentru restaurarea și promovarea acestor monumente.
Un patrimoniu de prețuit
Lucrarea beneficiază de contribuția lui Florin Streza, mulinolog și muzeograf la Muzeul ASTRA Sibiu, care a participat la cercetarea pe teren. Moștenirea rudărenilor și tradiția măcinatului la morile de apă trebuie protejate și transmise mai departe generațiilor viitoare, consideră specialiștii implicați în proiect.
