Hanul „La Păunul de Aur”, cunoscut în trecut și sub numele de Dinamo, clădirea în care domnitorul Alexandru Ioan Cuza a înnoptat în martie 1866, în drumul său spre exil, păstrează și astăzi numeroase elemente originale care trimit la atmosfera Lugojului de secol XIX.
Potrivit istoricului Oliviu Gaidoș, Cuza, alături de soția sa Elena și cei doi copii, a stat la acest han în noaptea de 6 spre 7 martie 1866, la scurt timp după abdicare.
„Să redescoperim împreună Hanul «La Păunul de Aur», din Lugojul German, locul în care domnitorul — aflat pe drumul exilului — împreună cu doamna Elena și cei doi copii, au înnoptat în noaptea de 6 spre 7 martie 1866”, arată Oliviu Gaidoș, care a postat o filmare din interiorul imobilului.
Clădirea este situată pe strada Nicolae Bălcescu, fostă strada Orșovei, la numărul 14, și a fost ridicată în anul 1857 de hangiul Peter Emmer. Imobilul păstrează și în prezent detalii arhitecturale valoroase, care oferă o imagine autentică asupra Lugojului de altădată: scara de lemn cu balustradă de fier, coridorul de la etaj cu cămăruțele și ancadramentele originale din lemn.
Un detaliu aparte este păstrarea plăcuței originale de pe ușa podului, cu inscripția „BODEN”, prescurtare de la termenul german „Dachboden”, care desemna spațiul de depozitare din pod.
Istoricul atrage însă atenția și asupra unei probleme legate de marcarea greșită a acestui moment istoric în oraș.
„Din păcate, trecerea domnitorului A. I. Cuza prin Lugoj nu este nici astăzi corect marcată. Placa comemorativă care amintește de această oprire este amplasată greșit pe clădirea fostei Cofetării «Liliacul» (astăzi Benfast)”, precizează Oliviu Gaidoș.
Hanul „La Păunul de Aur” rămâne astfel un martor discret al unui moment dramatic din istoria României moderne, legat de plecarea în exil a primului domnitor al Principatelor Unite.
