Credincioşii ortodocşi, dar şi cei romano- şi greco-catolici, sărbătoresc astăzi, 8 septembrie, Naşterea Maicii Domnului, cunoscută în popor drept Sfânta Mărie Mică. Este prima mare sărbătoare a anului bisericesc şi marchează începutul unui nou ciclu liturgic, conform: https://renasterea.ro/
Potrivit tradiţiei, părinţii Fecioarei Maria, Ioachim şi Ana, au primit binecuvântarea de a avea un copil la o vârstă înaintată, după rugăciuni stăruitoare. Evangheliile apocrife, în special Protoevanghelia lui Iacov din secolul al II-lea, relatează că naşterea Mariei a avut loc în chip miraculos, prin voia lui Dumnezeu, iar Arhanghelul Gavriil le-a vestit părinţilor că fiica lor va fi cea prin care se va aduce mântuirea lumii.
În tradiţia populară, Sfânta Mărie Mică deschide sezonul nunţilor şi botezurilor, care se întinde până la Postul Crăciunului. Credincioşii duc la biserică pâine, fructe şi lumânări, pentru a fi sfinţite şi împărţite săracilor, ca semn al belşugului şi sănătăţii în familie. În gospodării, se păstrează obiceiul aprinderii candelei la icoana Maicii Domnului, iar femeile evită aprinderea focului în vatră în aceste zile, pentru a alunga ghinionul şi boala.
Sărbătoarea marchează, totodată, trecerea de la vară la toamnă. Plecarea rândunelelor, retragerea reptilelor şi răcirea vremii sunt semnele schimbării anotimpului. Tot acum, la sate, încep muncile agricole de toamnă: culesul legumelor, adunarea ierburilor de leac, jupuirea ulmilor pentru fibrele necesare viţei-de-vie, dar şi bătutul nucilor, gest considerat aducător de rod bogat.
De asemenea, a doua zi după praznic începe semănatul grâului, secarei şi orzului, iar bătrânii spun că respectarea acestei rânduieli aduce recolte frumoase pentru anul viitor.
