Cât câștigă primarii și restul aleșilor locali „mari” din vestul țării. Vor primi salarii și mai mari dacă se adoptă noua lege a salarizării

Noua lege a salarizării, care a declanșat proteste la nivel național în mai toate domeniile, vine cu beneficii bănești reale pentru aleșii locali și nu numai. Începând cu 1 iulie 2026, momentul în care ar urma să fie adoptată în mod definitiv, legea le va îmbunătăți veniturile aleșilor locali cu sute sau chiar mii de lei, după caz. VoxRadar vă dezvăluie cât câștigă în prezent cei mai importanți primari și alți aleși locali din vestul țării, și cât ar putea câștiga în plus de la 1 iulie.

Cât trebuie să câștige, potrivit legii, un primar de oraș versus comună

În medie, un primar de comună din România pleacă acasă lună de lună cu sume cuprinse între 8.400 și 12.500 de lei brut. În localitățile mici, cu până la 3.000 de locuitori, coeficientul este de 4,00, însă dacă ne uităm la comunele mai mari, cele care depășesc 10.000 sau chiar 20.000 de locuitori, coeficientul urcă direct la 5,50, ajungând la nivelul unui oraș în toată regula. Peste toate acestea, se mai adaugă cu nonșalanță și o normă de hrană de 437 de lei pe lună. Partea cea mai frumoasă pentru aleși abia acum urmează. Dacă primarul se laudă că atrage fonduri europene, legea îi dă voie să își majoreze salariul de bază cu până la 50%. Așa se face că o leafă de 10.868 de lei sare instant la aproape 16.000 de lei brut. Spre comparație, la orașele mari (cele cu peste 100.000 de locuitori), salariile de bază gravitează în jurul a 15.600 de lei.

Noua lege a salarizării, lefe mai mari pentru edili

Marea „reașezare” propusă de noua lege a salarizării, aflată acum în dezbatere publică, care ar trebui să bată în cuie reforma asumată prin PNRR, vine cu o matematică simplă, dar extrem de generoasă pentru mai bine de jumătate dintre bugetari. Aproximativ 56% din posturi vor primi mai mulți bani dacă legea va fi promulgată. Formula magică de calcul va fi „Indemnizația lunară = coeficientul de salarizare × valoarea de referință”. Pentru anul 2027, această valoare de referință este propusă la suma de 4.100 de lei. Iată cum se vor traduce coeficienții propuși în bani gheață pe lună pentru mai-marii administrațiilor locale din țară:

• Președintele de consiliu județean și Primarul de municipiu reședință de județ: Coeficient 6,00 -> 24.600 lei;
• Vicepreședintele de consiliu județean: Coeficient 5,30 -> 21.730 lei;
• Primarul de localitate (între 50.001 și 200.000 de locuitori): Coeficient 4,80 -> 19.680 lei;
• Primarul de localitate (între 10.001 și 50.000 de locuitori): Coeficient 4,50 -> 18.450 lei;
• Primarul de localitate mică (până în 10.000 de locuitori): Coeficient 4,35 -> 17.835 lei.

În ceea ce îi privește pe subalternii lor direcți, un viceprimar de municipiu reședință de județ va fi egalat cu cel al unui vicepreședinte de CJ la suma de 21.730 de lei, în timp ce edilii din localitățile mici vor lua între 14.350 și 15.375 de lei pe lună.

Cât câștigă primarii „mari” ai Timișului

Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, a încasat, conform ultimei declarații de avere, o indemnizație anuală de 164.268 de lei de la municipalitate. Pe lângă banii de la stat, edilul timișorean a mai strâns mărunțiș din dividende și dobânzi (338 de euro) de pe urma acțiunilor pe care le deține la giganți globali precum Netflix, Visa, Samsung sau Deutsche Telekom. Totuși, adevăratul stâlp financiar al familiei pare să fie soția sa, Yiran Lin, care lucrează pentru Națiunile Unite la Geneva și aduce în casă un salariu anual impresionant de 168.629 de dolari. La 60 de kilometri spre est de Timișoara, în al doilea municipiu al județului Timiș, Lugoj, primarul Călin Dobra ține frâiele administrative. Deși conduce o comunitate mult mai mică decât cea a Timișoarei, veniturile din funcțiile publice din trecut îi asigură confortul necesar în circuitul oficial al banilor din administrație. Dobra a intrat oficial în funcție la 19 octombrie 2024, iar până la final de an a câștigat, pentru funcția de primar și potrivit declarației de avere, 32.938 de lei. Asta înseamnă că Dobra are un venit anual aproximat la 162.400 de lei.

Prefectul și președintele Consiliului Județean Timiș

Consiliul Județean Timiș este condus de către Alfred Simonis. Fostul președinte interimar al Camerei Deputaților a lăsat Bucureștiul pentru jilțul de șef de județ, poziție care în prezent îi asigură o indemnizație de top. Declarația de avere nu ne spune cât a câștigat Simonis din funcția de la CJT, însă de la Parlament, acesta avea o indemnizație de 151.633 de lei. De la 1 iulie, odată cu noua grilă, Simonis se va alinia oficial la coeficientul de 6,00, ceea ce înseamnă că leafa lui fixă de la CJ Timiș va ajunge direct la pragul de 24.600 de lei pe lună. La Prefectura Timiș, reprezentantul Guvernului în teritoriu, Cornelia Elena Micicoi, care a demisionat recent după ce s-a trezit cu mascații la poartă, a câștigat din alte funcții dinainte de a fi prefect, cum sunt cele de consilier județean, director la Asociația Pro Office Timișoara și respectiv dividende, venituri totale de 126.106 lei. Micicoi nu a mai apucat să își depună așadar declarația cu veniturile la zi din funcția de prefect, funcție pe care a ocupat-o doar 8 luni. Veniturile prefectului sunt legate direct de structura Ministerului Afacerilor Interne, fiind asigurate din fonduri publice, iar noua reformă a salarizării promite să așeze și această funcție de conducere pe o poziție extrem de avantajoasă financiar.

Lefele celor doi primari de bază din Caraș-Severin

Trecem granița de județ în Caraș-Severin, unde discrepanțele administrative dintre cele mai importante două orașe ale județului se reflectă direct în buzunarele primarilor. Cifrele oficiale arată un dezechilibru de-a dreptul flagrant. La Reșița, primarul Ioan Popa controlează municipalitatea din Piața 1 Decembrie 1918 și o face pe bani grei, lăsându-și de departe colegii din regiune în urmă. Acesta încasează o indemnizație anuală uriașă, care se ridică la 272.280 de lei. Popa este definiția edilului-milionar care nu stă la mâna statului.  Acesta deține acțiuni de peste 1,5 milioane de lei la Pangram SA, celebrii tăiței Monte Banato, o vilă de 400 mp, zeci de terenuri și a creditat propriile firme cu peste 4,3 milioane de lei. Pentru el, leafa de la primărie e doar un bonus de protocol. La polul opus, în Piața Revoluției nr. 1 din Caransebeș, Felix Cosmin Borcean joacă într-o ligă salarială mult mai modestă. Fotoliul de primar îi aduce o indemnizație anuală de „doar” 118.437 de lei, adică nici măcar la jumătatea sumei cu care este remunerat omologul său de la Reșița. Ca peisajul financiar să fie complet, Borcean a mai adunat în trecut un rest de plată simbolic, adică 2.191 de lei, bani încasați ca salariu de la Colegiul Național „Traian Doda” din localitate, unde a activat ca profesor. O diferență de peste 150.000 de lei între cei doi edili care, de la 1 iulie, ar trebui să fie parțial atenuată de noua grilă unitară a salarizării. Dacă la Timiș nu știm exact cât a câștigat prefectul demisionar Micicoi, la Caraș-Severin prefectul Cristina Gafu a câștigat, în 2023, 121.922 de lei. Președintele consiliului județean din județul vecin, între timp înlocuit și el, afaceristul Romeo Dunca, care mergea la lucru cu elicopterul personal, a primit o indemnizație de 203.385 de lei în 2023. Silviu Hurduzeu, noul președinte al Consiliului Județean din Caraș, nu și-a actualizat până acum declarația de avere. SURSA: voxradar.ro https://voxradar.ro/?p=2651