O tendință tot mai vizibilă în politica locală din județul Timiș ridică serioase semne de întrebare în rândul comunităților cu privire la transformarea unor primării în structuri percepute drept „afaceri de familie”.
Cel mai recent și discutat caz de acest gen se desfășoară în comuna Pesac, unde succesiunea administrativă s-a produs într-un ritm care a surprins localnicii.
Schimbare de trupe la Pesac, la scurt timp după o tragedie
Primarul PSD al comunei Pesac, Cornel Toma, s-a stins din viață recent, pe data de 1 iunie. În timp ce comunitatea se află încă în perioada tradițională de doliu, aparatul administrativ local a înregistrat deja o mișcare strategică rapidă.
Miercuri, 17 iunie, fiul fostului edil, Victor Toma, a anunțat public că începând cu data de 16 iunie s-a alăturat oficial echipei din Primăria Pesac. Scopul declarat al acestuia este de a continua proiectele de investiții începute de tatăl său. Rapiditatea acestei tranziții – la doar două săptămâni de la decesul fostului primar – a stârnit numeroase discuții în spațiul public local cu privire la graba ocupării pozițiilor de influență.
Dialog direct cu conducerea Consiliului Județean
Deși abia intrat în structura primăriei, Victor Toma a demonstrat că deține deja pârghii de negociere la nivel județean. Acesta a menționat că a purtat discuții cu președintele Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis, pe tema unor investiții urgente pentru Pesac.
Printre proiectele puse pe masă se numără un viitor protocol de colaborare axat pe asfaltarea unor străzi din comună și achiziționarea unui microbuz școlar.
Trecerea lui Victor Toma la Pesac este cu atât mai interesantă cu cât, potrivit informațiilor de pe contul său de socializare, acesta nu activa anterior în această primărie, ci era angajat la Primăria Periam – o altă localitate din județ condusă tot de un edil din partea PSD.
Recaș și Șandra, pe aceeași rețetă
Cazul de la Pesac nu este însă o premieră pentru județul Timiș, ci pare să se înscrie într-un tipar deja testat în alte localități unde puterea administrativă s-a transmis ereditar în urma unor momente de criză.
La Recaș, după ce fostul primar PSD a primit interdicție de a mai candida din partea Agenției Naționale de Integritate (ANI), conducerea primăriei a fost preluată ulterior de către fiul acestuia.
O situație aproape identică s-a înregistrat și în comuna Șandra, unde fiul fostului edil a preluat frâiele comunității tot în urma unor probleme juridice administrative (ANI) ale părintelui său.
Între legalitate și percepția de nepotism
Din punct de vedere juridic, legislația din România nu interzice rudelor sau copiilor foștilor primari să ocupe funcții în administrația publică, atât timp cât sunt respectate procedurile legale de angajare sau numire.
Cu toate acestea, problema majoră semnalată de cetățeni și de opoziția politică este una de ordin etic și de percepție publică. Criticii acestui sistem avertizează că o astfel de viteză în preluarea funcțiilor, suprapusă peste tragedii familiale, poate fi interpretată ca o formă de nepotism și sinecurism.
Riscul pe termen lung este transformarea instituțiilor publice în adevărate feude locale, unde accesul la resurse și decizii devine un privilegiu de familie.
