10 kilometri. Până la această lungime a ajuns coada de mașini în weekendul de 1 iunie pe drumul dintre Margina și Holdea, acolo unde traficul este deviat pe șoseaua veche din cauza bucății lipsă a autostrăzii A1. Motivul? Reparațiile la asfalt, cu o frecvență de cel puțin o dată pe an. Șoferii stau cu orele pe drumul de legătură, iar constructorul „sparge” milioane de lei pe an cu refacerea drumului.
Când și cum au început blocajele
Între 2012 și 2015, autoritățile se lăudau că mai multe loturi ale autostrăzii Lugoj – Deva se deschid, unele cu 7 luni mai devreme decât planul inițial. Opinia publică era surprinsă. Niciodată în România nu s-a mai pomenit ca o autostradă să se deschidă la termenul stabilit, mai ales cu atâtea luni înainte de data limită stabilită în proiect. Lotul avea doar câțiva zeci de kilometri, iar marea știre era că vestul țării va avea legătură directă cu Sibiul, de la graniță în mijlocul României.
Ce omiteau să amintească autoritățile la acea dată era porțiunea de 10 kilometri între Margina și Holdea, care va fi lăsată nefinalizată până în zilele noastre. Motivele sunt multiple, tuneluri pentru urși, galerii săpate sub munte pe kilometri întregi, fonduri insuficiente și o relaxare nefirească a statului după „victoria” dării în utilizare a loturilor mai devreme. În realitate însă, fiecare mașină sau camion care traversa așa-zisa „autostradă finalizată” cobora de fapt la Margina sau Holdea și traversa 13 kilometri de drum pe vechiul DN68A.
Autostrada Lugoj – Făget la inaugurare – Lugojeanul
Odată cu inaugurarea lotului, șoferii au început să stea la cozi care aveau două surse posibile. Prima, traficul greu în sine, care, mai ales în perioadele grele, de exemplu dinainte de sărbători, făcea traversarea drumului o aventură aproape imposibilă. A doua, o serie de lucrări de reparații a DN68A, care a început imediat după deschiderea autostrăzii și s-a intensificat în ultimii ani, odată cu creșterea traficului rutier spre centrul țării.
Reparații anuale, sau chiar de două ori pe an
De-a lungul ultimilor ani, DN68A a intrat într-un cerc vicios al lucrărilor repetate. Aproape că nu a existat vară fără șantiere, restricții sau trafic dirijat pe acest sector scurt, dar esențial. În 2019 și 2020 au apărut primele lucrări de amploare, cu sensuri giratorii provizorii, devieri și reasfaltări pe porțiuni considerate „critice”.
În anii următori, lucrările au continuat aproape fără pauză. Vara lui 2021 a adus noi reparații, autoritățile promițând că acestea vor fi „ultimele” înainte de finalizarea autostrăzii, lucrări ce au costat 1,2 milioane de lei. Doar că, numai câteva luni mai târziu, în 2022, pe exact aceleași porțiuni dintre Coșava și Coșevița se intervenea din nou, deși drumul fusese refăcut „din temelie” cu un an înainte. Restricțiile au fost impuse inclusiv în weekenduri, spre disperarea șoferilor care plecau cu groază de acasă când știau că au de traversat Margina – Holdea.
Lucrări de reparații – DRDP Timișoara
Situația a devenit atât de problematică încât, la un moment dat, chiar și autoritățile au admis că lucrările blochează un drum deja sufocat. Într-un caz rar, s-a decis oprirea temporară a reparațiilor, după ce s-a constatat că traficul este prea aglomerat pentru a mai suporta șantiere active.
„Valorile foarte mari de trafic îngreunează intervențiile de pe DN 68A în zona Coșava, motiv pentru care lucrările de reparatii se vor sista pâna la finele zilei de astăzi (marți, 1 august – n.r.), urmând să fie reluate la o dată pe care o vom anunța ulterior. Drumul național care leagă nodurile rutiere Margina și Holdea are trafic de autostradă, nefiind proiectat pentru asemenea valori de circulație. Aceste lucrări sunt esențiale pentru menținerea viabilității drumului în condiții de siguranță”, transmiteau la acea dată reprezentanții drumarilor.
Situația alarmantă a drumului în prezent
În 2024 și 2025, scenariul s-a repetat aproape identic. Noi tronsoane au intrat în lucru între Margina și Coșava, alte câteva sute sau mii de metri fiind decopertați și reasfaltați, în timp ce coloanele de mașini au devenit o prezență zilnică. În mai 2026, autorităție au anunțat atacarea „altor doi kilometri”, de parcă drumul ar fi intrat într-un proces continuu de reparație, fără o soluție definitivă.
Aglomerația a ajuns frecvent la zeci de minute sau chiar ore de așteptare, iar coloanele de mașini se întind pe kilometri întregi, așa cum s-a întâmplat inclusiv în weekend-ul de 1 iunie, când coloanele aproape că au acoperit tot ciotul de drum dintre Margina și Holdea, la un moment dat. Șoferii reclamă nu doar nervii și timpul pierdut, ci și lipsa de predictibilitate: același drum este „peticit” constant, dar fără ca problema de fond – traficul uriaș – să fie rezolvată.
„Am făcut 3 ore și acum stau deja de o oră”, a explicat reporterilor un șofer.
„Efectiv, totul e blocat, nu se mișcă nimic. Stăm, mâncăm, ne plimbăm”, se plângea un alt șofer.
„Stăm de mai bine de o oră și nu am înaintat mai mult de 2 km și mai avem”, explica un alt conducător auto.
Autoritățile explică mereu același lucru, că drumul se repară „pe sectoare” și că șoferii trebuie să știe asta.
„Șoferii trebuie să știe că sunt alte sectoare care se repară în fiecare an, nu reparăm același sector. Aceste lucrări au fost etapizate pentru refacerea structurii rutiere în ultimii ani, pe maximum 2 kilometri”, a declarat Alina Sabou de la DRDP Timișoara.
Autostrada A1 lotul lipsă – DRDP Timișoara
Între timp, soluția reală rămâne finalizarea celor 10 kilometri lipsă din autostrada Lugoj – Deva. Conform informațiilor din prezent însă, lotul nefinalizat va fi deschis abia după terminarea tunelurilor pentru urși, lucrări care sunt așteptate să continue până după 2026.
Până atunci, DN68A dintre Margina și Holdea rămâne supapa forțată a unui trafic pentru care nu a fost niciodată proiectat. În lipsa autostrăzii, drumul va continua să fie asfaltat, decopertat și reasfaltat, pe milioane de lei în fiecare an, în timp ce șoferii se întreabă dacă aceste reparații succesive sunt o necesitate tehnică reală sau doar o cheltuială constantă nejustificată.
În timp ce așteaptă în coloane, șoferii se prăbușesc psihic, iar singura alinare le mai sunt peisajele superbe de pe dealurile dintre cele două sate și respectiv restaurantele care au apărut la Margina sau pe drumul în sine în ultimul deceniu. Oportunități de business care, în lipsa blocajelor de pe DN68A, nu ar fi văzut niciodată lumina zilei.
