Lugojul de astăzi ascunde sub straturile sale de asfalt, parcuri și spații comerciale o istorie fascinantă, dar și sumbră. Puțini dintre cei care se plimbă astăzi prin Parcul „George Enescu” sau își fac cumpărăturile din magazinele din zonă știu că pășesc, de fapt, pe osemintele strămoșilor orașului.
Documentele istorice și mărturiile specialiștilor scot la iveală detalii uluitoare despre vechile cimitire ale orașului și despre secretele sângeroase din spatele actualului Palat Lugoj.
Parcul „George Enescu”, ridicat pe oseminte
În actualul Parc „George Enescu” se afla cimitirul romano-catolic al comunității, sfințit în anul 1754. Odată cu dezvoltarea Lugojului german la sfârșitul secolului al XVIII-lea, autoritățile au cumpărat un teren pentru un nou cimitir pe actuala stradă Gheorghe Doja. Deși o parte din oseminte au fost strămutate, multe au rămas pe loc.
Dovada macabră a ieșit la iveală mai târziu. În momentul în care s-au săpat șanțurile pentru introducerea stâlpilor de iluminat electric, muncitorii au descoperit sub pământ cranii și fragmente de schelete umane. În prezent, cele mai vechi morminte rămase în picioare în cimitirul romano-catolic de pe strada Doja datează de după anul 1800.
Unde se afla, de fapt, vechiul cimitir evreiesc?
Istoria locurilor de veci din zonă nu se oprește însă la comunitatea catolică. Potrivit volumului semnat de Tobias Schwager – „Evreitatea la Lugoj” (volum pus la dispoziție din arhiva personală a dlui Aurel Muntoiu), în anul 1780 autoritățile locale au desemnat un spațiu pentru înhumarea evreilor, chiar lângă cimitirul catolic.
Populația evreiască a crescut rapid, iar spațiul a devenit neîncăpător. La un secol distanță, în 1881, doctorul Simon Kanitz a achiziționat din bugetul propriu un teren pe strada Mareșal Foch (actuala Gh. Doja nr. 11) și l-a donat comunității pentru un nou cimitir. Familiile înstărite au mutat osemintele și pietrele funerare ale celor dragi în noul sit.
Lugoj – actualul cimitir evreiesc
Dar unde se afla exact vechiul cimitir evreiesc? Istoricul și muzeograful lugojean Oliviu Gaidoș a lămurit acest mister pentru VOXRadar:
„Era situat vis-a-vis de actualul parc George Enescu, acolo unde sunt amplasate actualmente magazinele non-stop”.
Închisoarea comitatului și locul de execuție de la Vechea Prefectură
O altă dezvăluire tulburătoare vizează Palatul Lugoj, cunoscut drept Vechea Prefectură. Clădirea a fost sediul administrativ al vechilor comitate Caraș și Severin, iar între 1881 și 1920 a servit drept reședință a Comitatului Caraș-Severin. Actualul Parc al Copiilor era, în acele vremuri, doar grădina comitatului.
Lugoj – Parcul Copiilor, fosta grădină a Comitatului
Dincolo de fastul administrativ, în spatele clădirii se ascundea teroarea. Oliviu Gaidoș explică faptul că acolo a existat Închisoarea comitatului, o clădire perpendiculară pe prefectură, demolată abia în anul 1974.
Amplasată între actuala școală „Filaret Barbu” și monumentul Ana Lugojana, închisoarea avea în față un loc de execuție. Oamenii condamnați la moarte erau executați chiar acolo, în văzul lumii, iar ulterior erau înmormântați în cimitirele orașului, în funcție de ritul religios de care aparțineau.
Astfel, sub pașii lugojenilor de astăzi se aștern secole de istorie nescrisă, transformată treptat din loc al plângerii și al pedepsei, în spații de agrement și comerț.
Parcurile unui oraș din Banat, amenajate peste foste cimitire. Unul dintre ele găzduia locul de execuție al nelegiuiților
