O propunere legislativă radicală, înregistrată recent la Senat, își propune să schimbe din temelii modul în care unitățile de învățământ din România sunt obligate să gestioneze cazurile de violență psihologică și fizică. Proiectul de lege vizează introducerea răspunderii contravenționale directe pentru managerii școlari în situațiile în care se constată nerespectarea obligațiilor legale de intervenție sau în cazul în care se apelează la relocarea victimei în detrimentul sancționării agresorului.
Inițiativa vine în contextul în care fenomenul violenței în școli continuă să reprezinte o provocare majoră la nivel național, județul Timiș fiind un exemplu clar în ceea ce privește creșterea numărului de cazuri raportate oficial în ultimii ani.
Cinci zile pentru protejarea elevului și interdicția de a reloca victima
Proiectul depus la Senat de deputatul neafiliat Raisa Enachi vizează completarea Legii învățământului preuniversitar (nr. 198/2023) și a Legii privind protecția drepturilor copilului (nr. 272/2004). În expunerea de motive a documentului se semnalează că actualul cadru legislativ ar prezenta lacune ce permit intervenții întârziate și o împărțire ineficientă a responsabilității, existând cazuri în care soluția adoptată a fost mutarea copilului agresat, și nu a celui care a generat conflictul.
Conform textului aflat în dezbatere, dacă un caz de bullying este confirmat potrivit procedurilor în vigoare, conducerea școlii ar urma să aibă la dispoziție un termen limită de cel mult 5 zile lucrătoare pentru a dispune măsuri de protecție a victimei. Documentul propune ca unitatea de învățământ să nu mai poată decide mutarea sau transferul elevului hărțuit fără acordul sau solicitarea părinților.
În schimb, printre măsurile ce vor putea fi dispuse se numără cele îndreptate împotriva agresorului, precum modificarea programului, mutarea de clasă sau restrângerea participării la anumite activități.
De asemenea, inițiativa prevede ca protecția victimei să nu mai poată fi condiționată sau amânată de parcurgerea unor proceduri de mediere sau de dialog obligatoriu cu elevul agresor. În situațiile de risc prelungit, proiectul menționează că directorul va putea aproba, la cererea părinților, participarea temporară a elevului victimă la cursuri în sistem online sau hibrid pentru o perioadă de maximum 30 de zile lucrătoare, cu obligația școlii de a asigura acces echivalent la procesul educațional.
În Timiș, raportările oficiale de violență au crescut în ultimii trei ani
Necesitatea unor proceduri clare de monitorizare este reflectată și de realitatea din teren. O analiză publicată recent de VOXRadar, bazată pe datele oficiale furnizate de DGASPC Timiș, a evidențiat o creștere semnificativă a numărului de cazuri înregistrate de autorități. Statisticile oficiale ale instituției arătau o evoluție de la un singur caz aflat în evidență în anul 2024, la 21 de situații în 2025, ajungând la 29 de cazuri raportate pentru anul 2026.
După cum a explicat publicația noastră la momentul respectiv, această evoluție numerică indică, din punct de vedere analitic, o diminuare a fenomenului de subraportare istorică și o aplicare mai riguroasă a procedurilor de înregistrare obligatorie din partea școlilor. Cu toate acestea, datele centralizate scot la lumină o cazuistică diversă, care include conflicte între elevi, cazuri sesizate privind cadre didactice, dar și situații izolate în care agresiunile au fost îndreptate împotriva profesorilor.
Ce amenzi riscă directorii dacă proiectul devine lege
Pentru a asigura respectarea strictă a normelor propuse, proiectul de lege introduce sancțiuni financiare aplicabile direct managerilor instituțiilor de învățământ. Potrivit documentului, nerespectarea termenului legal de 5 zile pentru dispunerea măsurilor, obligarea victimei la proceduri de mediere sau mutarea acesteia contrar legii vor constitui contravenții.
Amenda propusă în textul legislativ pentru aceste abateri este cuprinsă între 5.000 și 15.000 de lei. Sesizările vor putea fi înaintate de părinți sau elevi, în timp ce verificările și aplicarea efectivă a sancțiunilor vor intra în atribuțiile Inspectoratelor Școlare Județene sau ale Ministerului Educației. În plus, proiectul stipulează că, în cazul în care măsurile inițiale eșuează, conducerea școlii va avea obligația de a sesiza inspectoratul în termen de două zile lucrătoare în vederea inițierii procedurilor de transfer pentru elevul agresor.
Extinderea responsabilității asupra fenomenului de cyberbullying
O altă prevedere importantă din proiect vizează clarificarea competențelor școlii în cazul agresiunilor din mediul virtual, zonă în care adesea intervenția era îngreunată de incertitudinea privind jurisdicția asupra faptelor petrecute în afara programului școlar.
Dacă forma actuală a proiectului va fi adoptată de Parlament și va deveni lege, unitățile de învățământ vor fi obligate să intervină și în cazurile de bullying realizate prin platforme digitale sau rețele de socializare. Condiția legală pentru activarea acestei obligații este ca ambele părți implicate — atât victima, cât și agresorul — să fie elevi ai aceleiași școli, aplicarea măsurilor fiind obligatorie indiferent de momentul sau locul în care s-au produs interacțiunile electronice.
În eventualitatea unui vot favorabil în Parlament, noile reguli ar urma să intre în vigoare la începutul anului școlar următor publicării normei în Monitorul Oficial.
Directorii de școli vor plăti din propriul buzunar dacă ignoră bullying-ul. Termenul în care sunt obligați să intervină
