Informațiile false sau înșelătoare despre alergii nu se opresc în mediul online. Tot mai multe astfel de afirmații ajung să influențeze deciziile pacienților, care se prezintă la medic cu analize deja efectuate, alimente eliminate din dietă sau temeri legate de anumite tratamente, atrage atenția Asociația Română de Educație în Alergii, conform: https://www.tion.ro/
Un studiu recent publicat în The Journal of Allergy and Clinical Immunology: In Practice și prezentat de AREA a analizat 347 de postări cu informații false sau înșelătoare despre alergii, publicate pe TikTok, Instagram, Facebook și X. Materialele analizate au strâns, în total, peste 12,3 milioane de vizualizări și aproximativ 847.000 de interacțiuni.
AREA precizează că cercetarea nu a urmărit toate informațiile despre alergii existente pe rețelele sociale, ci a selectat în mod intenționat postări considerate false sau înșelătoare, pentru a identifica principalele teme și reacția publicului.
Remedii „naturale” și teste controversate, printre cele mai răspândite afirmații
Cea mai mare parte dintre postările analizate, respectiv 31%, promovau „remedii naturale” prezentate drept tratamente sau soluții pentru vindecarea alergiilor. Alte 24% promovau testele IgG pentru presupuse sensibilități sau intoleranțe alimentare.
În 18% dintre materiale erau exagerate sau prezentate incorect riscurile unor medicamente, iar 16% conțineau informații false despre alergiile alimentare. Alte 11% promovau teorii conspiraționiste legate de industria farmaceutică.
Specialiștii atrag atenția că evaluarea alergiilor presupune, de regulă, analizarea istoricului pacientului, a simptomelor și a investigațiilor potrivite. În schimb, informațiile de pe rețelele sociale oferă adesea răspunsuri simple și categorice pentru probleme medicale complexe.
Conținutul senzaționalist atrage mai multe reacții
Videoclipurile incluse în analiză au generat aproximativ de 2,3 ori mai multe interacțiuni decât postările bazate exclusiv pe text. De asemenea, mesajele cu formulări emoționale sau senzaționaliste au atras aproximativ de 1,8 ori mai multe interacțiuni decât cele prezentate într-un ton neutru.
Expresii precum „adevărul ascuns” sau „ce medicii nu vor să știi” pot face ca un mesaj să pară mai convingător și să fie distribuit mai ușor, chiar și atunci când afirmațiile nu sunt susținute de dovezi suficiente.
Problema este amplificată de faptul că informațiile false sunt adesea contestate insuficient. Cercetătorii au analizat 3.470 de comentarii la postările incluse în studiu. Aproximativ 62% dintre acestea erau favorabile sau neutre față de afirmațiile false, iar 38% le contestau.
Dintre comentariile care încercau să corecteze informațiile, doar 23% ofereau o sursă sau o dovadă științifică.
Testele IgG, un exemplu de informație înșelătoare
Promovarea testelor IgG pentru alimente a reprezentat aproape un sfert dintre postările analizate. Tema a fost și una dintre cele mai puțin contestate în comentarii: doar 17% dintre reacții contraziceau afirmațiile prezentate.
AREA subliniază că testele IgG nu sunt recomandate de societățile profesionale din domeniu pentru diagnosticul alergiilor alimentare.
Dezinformarea poate avea consecințe concrete asupra pacienților. Printre acestea se numără eliminarea unor alimente fără o indicație medicală, efectuarea unor investigații inutile sau renunțarea la tratamente recomandate de specialiști.
Medicii, puși în fața informațiilor preluate de pe internet
Specialiștii nu recomandă ca oamenii să renunțe la informarea online, însă consideră important ca informațiile găsite pe rețelele sociale să fie verificate înainte de a sta la baza unei decizii medicale.
La consultație, medicii se pot confrunta cu pacienți care vin deja cu un diagnostic presupus, cu rezultate ale unor teste nerecomandate sau cu idei despre anumite tratamente preluate din mediul online. În astfel de situații, explicarea clară a diferenței dintre o afirmație virală și o informație susținută de dovezi devine esențială.
Înainte ca o postare să determine schimbarea unei diete, a unui tratament sau a unei conduite medicale, specialiștii recomandă verificarea sursei și a dovezilor pe care se bazează afirmația.
„Soluția nu este să le spunem oamenilor să nu mai caute informații online. Este normal să vrei să înțelegi ce se întâmplă cu tine sau cu copilul tău. Dar înainte ca o postare să schimbe o dietă, un tratament sau un diagnostic, merită pusă o întrebare simplă: pe ce dovezi se bazează această afirmație?”, este mesajul transmis de specialiști.
