O nouă inițiativă legislativă își propune să scoată Valea Jiului din declinul economic și izolarea rutieră din ultimele trei decenii. Numit simbolic „Autostrada Dacilor”, noul proiect de infrastructură ar urma să conecteze șase localități din județul Hunedoara în doar patru ani, oferind o gură de oxigen unei regiuni puternic afectate de restructurarea mineritului. Regiunea Văii Jiului, marcată de un declin economic profund după prăbușirea sectorului carbonifer, ar putea beneficia de o conexiune rutieră rapidă prin acest traseu ce va lega orașele Petroșani, Petrila, Aninoasa, Vulcan, Lupeni și Uricani.
Conform inițiatorilor, proiectul nu reprezintă doar o simplă lucrare de infrastructură, ci o măsură compensatorie de echitate socială pentru o zonă în care numărul locurilor de muncă din sectorul huilei a scăzut dramatic, de la peste 51.000 în 1991 la aproximativ 2.900 în prezent, notează Cotidianul.ro.
„Crearea unei conexiuni rutiere rapide reprezintă o măsură compensatorie de echitate socială. Proiectul propune un instrument concret de atragere a investițiilor private prin valorificarea siturilor industriale dezafectate aflate în proprietate publică, favorabil poziționate, dar neatractive în prezent din cauza izolării rutiere”, arată autorii proiectului, conform Cotidianul.
În plus, închiderea definitivă a minelor și a capacităților energetice pe cărbune, prevăzută pentru perioada 2030-2032, va duce la pierderea altor 5.550 de locuri de muncă directe, făcând ca această conexiune rapidă să fie vitală pentru atragerea investițiilor private, valorificarea siturilor industriale dezafectate și oprirea migrației tinerilor calificați.
„De asemenea, infrastructura de mare viteză va reduce mobilitatea deficitară a forței de muncă locale și va opri fenomenul de migrație masivă a tinerilor calificați către alte centre urbane sau în afara țării întrucât acești tineri vor avea noi locuri de muncă la dispoziție și noi perspective locale”, se mai arată în cele comunicate de Cotidianul.
Conexiunea cu Autostrada A1 și problemele rețelei actuale
În prezent, transportul rutier în zonă se desfășoară anevoios prin DN66, un drum aglomerat și cu sectoare montane dificile, iar cea mai apropiată autostradă, A1, se află la aproximativ 80 de kilometri de Petroșani, distanță ce necesită un timp de parcurs de peste 70 de minute.
Nici alternativa feroviară nu reprezintă o soluție viabilă în acest moment, deoarece linia Simeria-Filiași este afectată de restricții mari de viteză din cauza uzurii severe, ceea ce face ca o călătorie cu trenul către București să dureze cel puțin 6 ore și jumătate, în timp ce un drum spre Cluj-Napoca trece de 5 ore și jumătate.
„Obiectivul va conecta pe un singur coridor rapid un patrimoniu istoric universal de excepție: cetatea dacică de la Bănița (sit UNESCO), Sarmizegetusa Regia, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Geoparcul Dinozaurilor din Țara Hațegului și Castelul Corvinilor, transformând turismul cultural într-un motor economic alternativ sustenabil”, argumentează autorii proiectului.
Motor economic prin turism
Pe lângă componenta industrială și socială, noul coridor rapid este gândit să transforme turismul cultural într-un motor economic alternativ și sustenabil prin conectarea unui patrimoniu istoric universal de excepție.
Obiectivul va uni pe o singură rută rapidă cetatea dacică de la Bănița (sit UNESCO), Sarmizegetusa Regia, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Geoparcul Dinozaurilor din Țara Hațegului și Castelul Corvinilor, facilitând astfel accesul vizitatorilor și dezvoltarea economică regională.
Cum se va finanța proiectul și ce capcane legislative evită
Pentru a evita problemele proiectelor similare din trecut, care au fost respinse de Consiliul Legislativ sau declarate neconstituționale pe motiv că Parlamentul intervenea în atribuțiile executive ale Guvernului, prezenta normă a fost redactată astfel încât să nu instituie obligații directe de execuție bugetară imediată.
„Spre deosebire de inițiativele anterioare respinse de Consiliul Legislativ pe motivul ingerinței legislativului în atribuțiile executive ale Guvernului, prezenta normă nu instituie obligații directe de execuție bugetară imediată”, subliniază inițiatorii.
Proiectul prevede ca Ministerul Transporturilor să pornească procedurile administrative, urmând ca indicatorii tehnico-economici să fie aprobați de Guvern abia după finalizarea studiului de fezabilitate, în timp ce finanțarea va fi asigurată treptat din fonduri europene — cum sunt Fondul pentru o Tranziție Justă și programele europene de transport —, de la bugetul de stat și din alte surse legale.
Traseul va ocoli zonele protejate și Parcul Național Retezat
Pentru a respecta standardele stricte de mediu și legislația comunitară privind rețelele transeuropene de transport (TEN-T), inițiatorii au proiectat un traseu care urmează culoarul natural al văii râului Strei și pasul Merișor-Bănița. Această opțiune tehnică permite evitarea zonelor de protecție integrală, cum sunt situl Natura 2000 Strei-Hațeg și Parcul Național Retezat, asigurând deplina concordanță cu Directivele Europene „Habitate” și „Păsări”.
„Proiectul de lege este în deplină concordanță cu legislația comunitară privind rețelele transeuropene de transport (TEN-T) și respectă standardele de mediu privind ariile protejate (Directiva Habitate și Directiva Păsări), traseul urmând culoarul natural al văii râului Strei și pasul Merișor—Bănița pentru a evita zonele de protecție integrală (Natura 2000 Strei-Hațeg, Parcul Național Retezat)”, mai afirmă inițiatorii.SURSA: voxradar.ro
„Autostrada Dacilor”, drumul care ar trebui să scoată o zonă istorică din declin și să oprească exodul tinerilor
