81 de morminte au fost descoperite, în 2025, sub complexul de clădiri al Liceului Iulia Hașdeu din Lugoj. Cimitirul, care are origini medievale, a fost în mijlocul unor curiozități lumești și mai ales supranaturale, încă de la începuturile excavațiilor până astăzi. Deși ar mai fi multe de descoperit acolo, autoritățile locale, după ce au câștigat un proiect de reabilitare cu bani europeni a clădirilor liceului, au oprit cercetarea.
În același timp, sutele de elevi de la Hașdeu continuă să meargă la ore într-o clădire aflată deasupra unui cimitir vechi de sute de ani.
Datele obținute indică existența unei arii funerare de mari dimensiuni, care ar fi deservit comunitatea ce a locuit cândva în această zonă. Relația dintre necropolă și lăcașul de cult aflat în apropiere pare clar conturată, iar specialiștii consideră că noile descoperiri vor contribui semnificativ la îmbogățirea cunoașterii trecutului Lugojului, o așezare cu origini medievale solide și un patrimoniu cultural deosebit.
„Cu certitudine mai există morminte în curtea liceului, este 100%. Clădirile, sălile de clasă actuale, nu mai sunt pe morminte, pentru că atunci când s-au construit, s-au scos afară osemintele, dar în curte, cu siguranță, mai există. Când s-a făcut Liceul Hașdeu, în anii ’50–’60, eu nu știu și nu am niciun document care să arate că s-ar fi făcut cercetare arheologică. Însă poveștile cu tuneluri, cu morți care învie, sunt doar legende urbane.
Sunt frumoase așa, dar nu trebuie să le transformi în chestii credibile, pentru că duci omul în eroare. Cel care-i mort, e mort. Aici, la Lugoj, este o zonă nisipoasă, o zonă mlăștinoasă. Oamenii de atunci nu aveau tehnica necesară și nici interesul să facă tuneluri, deoarece cetatea era de mici dimensiuni. Cu 1.000 de oameni înconjurau toată cetatea, nu mai fugea nimeni de acolo”, a explicat Pinca pentru VoxRadar.
SURSA: voxradar.ro
Descoperirea care a speriat localnicii
„Poate dați de ciumă”, acesta este unul dintre comentariile unui lugojean, la o postare de pe Facebook care anunța descoperirea primelor morminte de sub Hașdeu, în vara lui 2025. Deși mulți lugojeni susțin că știau că acolo s-ar fi aflat cândva un cimitir, la acea dată se dovedea, cu oase și sicrie, existența locului de veci. Relevanța acestui sit arheologic depășește perimetrul curții liceului. De-a lungul timpului, locuitorii din vecinătate au raportat descoperirea unor resturi umane și în curțile proprietăților învecinate, fapt ce indică posibilitatea ca necropola medievală să se întindă pe o arie mult mai amplă decât s-a presupus inițial. Această ipoteză, susținută de proximitatea unei foste biserici, sugerează că descoperirea are potențialul de a oferi informații esențiale pentru reconstituirea evoluției istorice, urbane și religioase a Lugojului din perioada medievală. Faptul a fost confirmat și de către reprezentanții muzeului lugojean de istorie. „Ne aflăm încă în faza incipientă a cercetărilor, iar pentru a trage concluzii clare vom avea nevoie să ajungem la cel puțin jumătate din zona presupusă a cimitirului. La final, vom întocmi un inventar complet al mormintelor și al descoperirilor”, a declarat dr. Răzvan Pinca, muzeograf la Muzeul de Istorie și Etnografie Lugoj, la data descoperirii.Primăria Lugoj consideră cazul închis
Chiar dacă cercetările arheologice se aflau într-o fază incipientă, cu aproximativ 10% din volumul total de muncă efectuat până în prezent, rezultatele obținute au atras deja atenția experților. Până la momentul închiderii gropii, arheologii au descoperit 81 de morminte, încadrate cronologic între a doua jumătate a secolului al XVI-lea și anul 1820. Printre acestea se află și un mormânt aparținând unui copil, element care oferă informații importante despre compoziția populației și despre realitățile vieții cotidiene din perioada respectivă. După ce a câștigat un proiect important, pe bani europeni, de reabilitare a clădirii principale de la Liceul Hașdeu, primăria a decis să mute locurile de veci din curtea liceului. Povestea, conform celor de la primăria din oraș, este închisă, asta pentru că s-a respectat procedura legală și respectiv osemintele au fost relocate în conformitate cu aceasta. „La Hașdeu, la începutul lucrărilor, în curtea liceului au fost oseminte, pentru că se știa că acolo a fost un cimitir vechi. Conform legislației, noi am făcut toate către Direcția de Cultură Timiș, luând un specialist în acest sens, care a făcut săpăturile și tot ce a fost identificat acolo, cimitir, sicriu și oase, au fost depozitate conform legislației, în cimitirul de pe Făgetului”, a explicat pentru VoxRadar primarul de Lugoj, Călin Dobra. Doar că, așa cum spuneau și cei care au reușit să cerceteze locul, cimitirul de sub Hașdeu nu ar însemna doar cele 81 de morminte. Din spusele vecinilor din casele din jurul școlii, inclusiv aceștia au găsit rămășițe umane și respectiv sicrie vechi în curțil, în timp ce săpau pentru a-și adăuga anexe sau fântâni.Dr. Răzvan Pinca – Facebook
Adevărul despre controversele cimitirului de sub liceu
Dr. Răzvan Pinca este istoric și muzeograf la Lugoj. Pinca spune că cimitirul de sub Hașdeu are o importanță crucială pentru istoria orașului și a zonei în sine. Fiind vorba despre morminte datate la două date diferite din istorie, acestea pot dezvălui, dacă ar fi continuat săpăturile, informații prețioase despre istoria orașului de acum sute de ani. „În perimetrul cercetat am avut 81 de morminte în 181 de metri pătrați, într-o zonă foarte mică. Te doare mintea, efectiv, câți au fost acolo, unii peste alții. Săpând acum, cea mai veche monedă am găsit-o ca fiind din anul 1567. Deci se leagă de secolul al XVI-lea, așa cum am intuit și am anticipat după ce am studiat documentele scrise. Practic, este cea mai veche monedă, cel mai vechi obiect de inventar pe care l-am găsit în cimitir. În plus, acest lucru îmi certifică faptul că cimitirul se leagă de biserica de la Turnul Sfântul Nicolae, acesta fiind un cimitir ortodox. Înmormântările acolo, certificate arheologic conform inventarului, se întind de la jumătatea secolului al XVI-lea și merg până undeva în jurul anului 1820. Practic, am bătut în cuie câteva sute de ani de istorie lugojană despre care se cam știa teoretic, doar că acum avem cercetarea documentară confirmată de cercetarea arheologică. În document poți să mai spui că autorul a mințit, dar obiectul găsit în cercetarea arheologică nu mai ai cum să-l contești; acela este dovada”, a explicat pentru VoxRadar Răzvan Pinca, muzeograf la Lugoj.Boli incurabile în cimitirul de sub liceu?
Muzeograf și mai ales arheolog cu o experiență de decenii, Pinca a explicat și unele dintre îngrijorările pe care lugojenii le-au avut legat de descoperirea sitului funerar de dimensiuni importante. Prima s-a referit la posibilitatea descoperirii sau „trezirii” unor boli de mult apuse, care au măcinat lumea la momentul în care au devenit pandemice, cum sunt ciuma sau febra spaniolă. „Șansele de a deschide un focar de ciumă sunt foarte mici. Eu am săpat în studenție o grămadă de morminte de ciumați; acelea aveau var pus pe ele ca protecție. Aici nu am întâlnit așa ceva, deci nu există așa ceva aici. Există un act primit de la un coleg de la Universitatea din Viena, emis de episcopul de atunci, care spune că, pentru prevenirea răspândirii bolilor, se recomanda ca înmormântările să se facă în chiste de cărămidă. Când s-a făcut biserica mare, austriecii au condiționat și au autorizat construcția doar cu mutarea cimitirului în exteriorul orașului, tocmai din cauza bolilor, ceea ce s-a și întâmplat, fiind mutat pe strada Făgetului”, a notat Răzvan Pinca pentru publicația noastră.Mai există morminte sub terenul de sport
Lugojenii sunt pasionați de tot ce înseamnă inedit, misterios și chiar macabru. Tunelurile de sub oraș, presupuse că se întind până la kilometri întregi de la locul de unde ar porni, adică din spatele primăriei, s-a dovedit a fi doar intrarea într-un buncăr antiatomic vechi. Printre altele, poziția mormintelor fix sub un liceu aflat în plină activitate i-a pus în gardă pe cei care umblă după legende urbane sau fenomene stranii. Istoricii spun că, deși mai există schelete sub curtea liceului, cel mai bine este să delimităm faptele de povești.Mormintele descoperite la Hașdeu – Facebook
Urbanismul modern blochează cercetările
Ar mai fi multe de descoperit sub Lugoj. Poate chiar și unde au dispărut 150 de ani de istorie, de la cel mai vechi obiect descoperit vreodată până la următorul. Însă descoperirile ca cea de la liceul lugojean sunt inedite, și totodată din ce în ce mai greu de realizat. Urbanismul modern, presărat cu birocrația sufocantă de care dau dovadă de multe ori autoritățile, pune frâna acestor eforturi de multe ori supraomenești ale arheologilor de a înțelege mai bine istoria noastră. „Pe teritoriul Lugojului, peste tot pe unde s-a săpat, nu am găsit niciun obiect care să coboare sub jumătatea secolului al XV-lea, adică sub anul 1450. Însă documentul spune că Lugojul este amintit la 1334, ceea ce înseamnă că este mai vechi. Unde sunt acești 150 de ani de istorie? Este posibil ca Lugojul vechi să fi fost în altă zonă, tot pe aici prin împrejurimi, dar nu am dat încă de el pe teren. Îți dai seama că ar mai fi multe de făcut, dar nici nu mai poți cerceta din cauza urbanismului contemporan, după care îți trebuie bani, după care îți trebuie specialiști. Pe o rază de 1.000 de kilometri nici nu prea sunt mulți arheologi în România. Trebuie să ne recunoaștem adevărata valoare, eu sunt arheolog, dar nu sunt cel mai bun”, a concluzionat Răzvan Pinca. Chiar dacă în mormintele descoperite la Liceul Hașdeu nu s-au găsit nici boli incurabile, nici fenomene demne de emisiunile cu case bântuite de la Discovery, istoria în sine este mai fascinantă decât orice legendă urbană. În acest caz, ne arată că Lugojul a fost, timp de 200 de ani, un oraș în plină dezvoltare, stabil și cu un sistem religios bine pus la punct. Pentru că discuția cu arheologul Răzvan Pinca a fost una complexă, VoxRadar va publica, în perioada următoare, un episod secund cu detalii inedite despre descoperirile acestuia, în urma cercetărilor de la cimitirul de sub liceul lugojean.Povestea cimitirului cu sute de morminte peste care a fost construit un liceu din Lugoj. Istoricii contestă ipoteza ciumei
