Curtea Constituțională a României (CCR) este așteptată să se pronunțe astăzi asupra sesizărilor formulate împotriva noii Legi a integrității, într-un dosar cu implicații politice și financiare majore. În centrul dezbaterii se află prevederea supranumită „amendamentul Fritz”, dar și dispozițiile referitoare la declarațiile de avere ale partenerilor de viață, conform: https://debanat.ro/
Sesizările au fost depuse de 27 de senatori USR și PNL, precum și separat de președintele Nicușor Dan. CCR a început analiza pe 12 august, însă dezbaterea a fost amânată pentru ședința programată luni, 17 august.
Una dintre cele mai controversate prevederi este amendamentul propus de PSD, cunoscut public drept „amendamentul Fritz”. Potrivit acestuia, aleșii aflați în funcție care au o decizie definitivă privind incompatibilitatea sau conflictul de interese, stabilită înainte de intrarea în vigoare a noii legi, ar urma să își piardă mandatul în termen de 30 de zile.
Prevederea îl vizează în mod direct pe Dominic Fritz, primarul Timișoarei și președintele USR. Criticii amendamentului susțin că aplicarea unei sancțiuni asupra unor situații produse înainte de intrarea în vigoare a legii ar putea intra în conflict cu principiul neretroactivității.
Un alt punct aflat în atenția Curții privește obligațiile de declarare a averilor și intereselor pentru partenerii de viață. Dispoziția, introdusă printr-un amendament AUR, are implicații și pentru Mirabela Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan.
Miza financiară: peste 770 de milioane de euro
Decizia CCR este importantă și din perspectiva calendarului PNRR. România trebuie să asigure intrarea în vigoare a legislației până la 31 august pentru a evita riscul pierderii unor fonduri europene de peste 770 de milioane de euro.
Astfel, verdictul Curții nu are doar consecințe juridice asupra unor aleși, ci poate influența și accesarea banilor europeni.
Întâlnirea Tănăsescu-Bolojan, în centrul criticilor
Ședința are loc într-un climat tensionat, după întâlnirea dintre președinta CCR, Simina Tănăsescu, și premierul Ilie Bolojan. Întrevederea a provocat reacții politice și instituționale, mai ales în condițiile în care Curtea urmează să soluționeze un dosar cu o puternică miză politică.
CCR a precizat că la întâlnire nu au fost discutate cauze aflate pe rol și că întrevederile președintei instituției cu reprezentanții Executivului au vizat exclusiv aspecte legate de organizarea și funcționarea Curții.
Explicațiile nu au înlăturat însă controversele. Lideri ai PSD și AUR, dar și reprezentanți ai unor instanțe din țară, au cerut clarificări în legătură cu întrevederea și au existat inclusiv solicitări privind demisia șefei CCR.
O decizie cu efecte politice și juridice
Hotărârea de astăzi este urmărită atent deoarece poate decide soarta unor prevederi contestate pentru posibila aplicare retroactivă și poate avea efecte asupra mandatelor unor aleși.
În același timp, termenul de 31 august pune presiune suplimentară asupra autorităților, în condițiile în care legislația integrității este legată de angajamentele asumate de România prin PNRR. Verdictul CCR ar putea reprezenta, astfel, un moment decisiv atât pentru scena politică internă, cât și pentru calendarul fondurilor europene.
