România riscă suspendarea unei finanțări de 770 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), după ce noua Lege a integrității, care include așa-numitul „amendament Fritz”, a ajuns pe lista jaloanelor cu risc. Guvernul încearcă să convingă Comisia Europeană că obligațiile asumate au fost îndeplinite și că banii nu trebuie blocați, conform: https://www.tion.ro/
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Alexandru-Mihai Ghigiu, a anunțat că autoritățile române au transmis Comisiei Europene mai multe documente și clarificări pentru a răspunde observațiilor instituției europene. Până miercuri, 5 noiembrie, România nu primise însă un răspuns.
Oficialul a precizat că jalonul este gestionat de Agenția Națională de Integritate (ANI) și se află în continuare pe lista celor cu risc. Potrivit ministrului, modul în care au fost purtate discuțiile cu Bruxellesul în perioada Guvernului interimar ar fi complicat situația.
„Încercăm, facem toate eforturile să explicăm Comisiei că absolut tot ce ține de acel jalon este îndeplinit”, a declarat Alexandru-Mihai Ghigiu.
Ministrul a făcut referire și la o scrisoare transmisă anterior Comisiei Europene de secretarul general al Guvernului și de șeful Cancelariei, în perioada interimatului condus de Ilie Bolojan. Documentul prezenta o serie de probleme și neclarități privind îndeplinirea jalonului.
În opinia lui Ghigiu, formularea scrisorii ar fi contribuit la includerea acestuia pe lista de risc. „Cred că dacă acea scrisoare ar fi fost mai fermă că România și-a îndeplinit obligațiile, astăzi nu am fi avut acest jalon pe lista de riscuri”, a afirmat ministrul.
Ce prevede amendamentul care a declanșat disputa
Comisia Europeană analizează noua Lege a integrității atât în raport cu cerințele PNRR, cât și cu legislația Uniunii Europene. Încă din septembrie, un purtător de cuvânt al instituției a precizat că prevederile actului normativ vor fi examinate înainte de luarea unei decizii privind cererea de plată prin care România solicită cele 770 de milioane de euro.
Așa-numitul „amendament Fritz”, susținut de PSD și AUR, introduce încetarea de drept a funcției, demnității publice sau mandatului în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, pentru persoanele în cazul cărora a fost constatată definitiv o stare de incompatibilitate sau un conflict de interese și pentru care nu s-a împlinit încă termenul de trei ani aferent interdicției prevăzute de lege.
Printre persoanele vizate s-a numărat și primarul Timișoarei, Dominic Fritz, declarat definitiv în conflict de interese printr-o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție din iunie 2026.
În urma aplicării noilor prevederi, mandatul său a încetat la începutul lunii octombrie, după expirarea termenului de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Atribuțiile de primar au fost preluate de viceprimarul Ruben Lațcău.
Guvernul încearcă să evite blocarea banilor europeni
Situația este gestionată în prezent de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, condus de social-democratul Alexandru-Mihai Ghigiu. PSD, partid care a susținut amendamentul alături de AUR, face parte și din actuala coaliție de guvernare.
Decizia privind finanțarea depinde de evaluarea Comisiei Europene, care trebuie să stabilească dacă prevederile legii respectă cerințele asumate de România prin PNRR.
Până la clarificarea situației, cele 770 de milioane de euro rămân în zona de risc, iar Guvernul continuă demersurile pentru a demonstra că jalonul privind integritatea a fost îndeplinit.
