O lege a parlamentarilor AUR a fost respinsă în Senat la votul de pe 3 iunie. Proiectul prevedea alegerea primarilor și a președinților de consilii județene din două tururi, dacă în primul tur favoritul nu ar fi trecut de 50% din voturile exprimate. În prezent, zeci de primari din toată țara și-au asigurat mandate noi sau recurente, deși au fost votați de sub 50% dintre toți alegătorii care au ieșit la vot. Un număr de alegători deja sub ceea ce s-ar putea considera „populație activă” a comunelor sau orașelor pe care le administrează.
Legea AUR: Primarii să fie aleși în două tururi
Legea celor de la AUR este una simplă și care nu lasă loc de prea multe interpretări. Mai exact, potrivit expunerii de motive, alegerea primarilor în două tururi „este necesară pentru revenirea la un sistem de vot care să satisfacă dubla exigenţă privind reprezentativitatea şi legitimitatea”.
„Este declarat ales primar candidatul care a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate. Dacă niciunul dintre candidaţi nu a obţinut majoritatea voturilor valabil exprimate, fapt care se consemnează în procesul-verbal încheiat de biroul electoral de circumscripţie, se organizează al doilea tur de scrutin, la două săptămâni de la primul tur, la care vor participa doar primii doi candidaţi în ordinea numărului de voturi obţinute.
Un al doilea tur de scrutin se organizează şi în caz de balotaj între mai mulţi candidaţi la funcţia de primar, la care participă toţi candidaţii aflaţi în această situaţie. După organizarea celui de-al doilea tur de scrutin, este declarat ales primar candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi”, stipulează propunerea legislativă.
Așa cum era de așteptat, partidul cu cele mai multe primării din țară, PSD, s-a opus inițiativei legislative în mare măsură. S-au înregistrat 48 de voturi „pentru” (AUR, USR şi PACE – Întâi România) și respectiv 56 „împotrivă” (PNL, PSD, UDMR) dar şi o abţinere. Senatorul Robert Cazanciuc a susținut că, într-un sistem electoral cu un singur tur de scrutin pentru aleșii locali, electoratul „alege gospodarul”, în timp ce la două tururi de scrutin „intervine politicul”.
Primarii aleși de „o mână” de oameni din electorat
Nu de puține ori, primarii aleși, mai ales în comunele mai mici din România, ajung în funcție după ce sunt votați de un număr mic al populației. De exemplu, în 2024, la Orțișoara, o comună de lângă Timișoara, din cei 3.892 de alegători, doar 2.286 au ieșit la urne. Primar a fost ales Lucian Ivănescu de la PNL, care a obținut 40,88% dintre sufragii, adică după ce a fost ales de 901 voturi.
Dacă legea AUR producea efecte juridice la alegerile din 2024, Lucian mai avea de trecut un hop al turului 2, în care s-ar fi reduelat cu PSD-istul Daniel-Ion Pop, votat de către 643 de locuitori. Situația a fost una similară în comune precum Sandra, Jimbolia, Fibiș, Topolovățu Mare, Balinț, Dumbrava sau Moșnița Nouă.
Dominic Fritz la vila de pe Loga 52 – Foto: Facebook.com
Nici orașele mari din vestul țării nu au fost „ocolite” de marja de sub 50% din voturi pentru candidatul câștigător. În 2024, situația a fost la limită la Timișoara. Fritz câștiga alegerile cu 49,7% dintre voturile alegătorilor. Dacă legea era în vigoare, acesta ar fi trebuit să se lupte în turul doi contra lui Nicolae Robu. Cei doi și-au împărțit locurile fruntașe cu 53.070 de voturi (49,7%) versus 40.264 (37,71%) din totalul de voturi valabile.
La Lugoj, candidatul ales Călin Dobra a câștigat alegerile cu 31,73% dintre voturi, adică 4.855 de opțiuni pentru. Din totalul de 37.375 de alegători, asta înseamnă că Dobra a fost ales de facto de doar 12,9% dintre alegătorii cu drept de vot din Lugoj. Locul al doilea a fost ocupat de Claudiu Buciu, cu 3.912 voturi. Pentru un oraș de mărimea Lugojului, o diferență de sub o mie de voturi între primii doi candidați poate fi considerată una care ar putea schimba rezultatul final în cazul unui tur doi.
Caraș-Severin: Orașele mici se încadrau în legea celor două tururi
Deși la Reșița, Ioan Popa a fost reales în mod categoric, de peste 72% dintre votanții care au mers la urne, în restul Caraș-Severinului lucrurile au stat complet diferit. La Caransebeș, de exemplu, alegătorii au susținut aproape în mod egal doi candidați. Felix Borcean, primarul ales, a reușit să adune 2.984 de voturi (32,19%) în timp ce locul al doilea, Dumitru Rujan, a fost ales de către fix 2.900 de oameni (31,29%) diferența dintre cei doi fiind poate cea mai mică din toată zona de vest a țării.
Ioan Popa, primarul Reșiței – Facebook
La fel au stat lucrurile și în orășelele mai mici din Caraș, cum sunt Anina sau Oravița. În ambele cazuri, alegătorii nu au dat un vot categoric pentru locul întâi, astfel că alegerile s-ar fi încadrat în prospectul legii alegerilor în două tururi de scrutin. La Anina, primarul Gheorghe Românu a luat 40,38% din voturi, în timp ce la Oravița, Dumitru Ursu s-a apropiat mai mult de limita de jumătate din voturi, adică a câștigat încrederea a 48,31% dintre votanți.
La consiliile județene, atât în Timiș, cât și în Caraș-Severin, legea ar fi trimis alegerile într-un al doilea tur. De altfel, foarte puține județe din România au ales un președinte de consiliu județean cu peste 50% din voturi la prima încercare. Chiar dacă a „picat” în Senat, legea celor două tururi pentru primari și președinți de consilii județene mai are o șansă. Propunerea va fi dezbătută în următoarea perioadă în Camera Deputaților, care este și for decizional în acest caz.
