Cea mai importantă vizită de rang înalt organizată la Timişoara, după al Doilea Război Mondial, a fost cea făcută de preşedintele iugoslav Iosip Broz Tito. Evenimentul a avut loc în 1 februarie 1969, când Tito a fost aşteptat în Gara de Nord de delegaţia română în frunte cu Nicolae Ceauşescu şi primul ministru Ion Maurer.
Şefii de stat au fost îmbarcaţi în limuzine decapotabile Mercedes, iar pe tot traseul pe care s-au deplasat erau întâmpinaţi de mii de timişoreni care fluturau steaguri iugoslave şi româneşti.
„Tito a fost întâmpinat de 10.000 de sârbi în gara de la Timişoara. A fost o vreme în care Tito era deja împăcat cu România. Se ştie că peste o mie de sârbi au fost aruncaţi în închisori, peste 4.000 au fost deportaţi în Bărăgan… Se spunea despre un tablou celebru, pictat de Grigorescu, în rama căruia s-ar fi descoperit mai târziu un microfon”, a povestit Slavomir Gvozdenovici, fostul preşedinte al Uniunii Sârbilor din România.
La Timişoara a avut loc o întâlnire la nivel înalt între Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito, preşedintele Iugoslaviei. Convorbirile au avut loc în sediul Consiliului Judeţean de Partid (actuala Prefectură şi CJ Timiş).
Ziua următoare, Tito i-a solicitat lui Ceauşescu o întâlnire, pentru o convorbire intimă. Discuţiile au durat 50 de minute şi au fost consemnate de aparatul de stat. Tito era îngrijorat de ţinerea în România a unor manevre ale forţelor militare ale ţărilor participante la Tratatul de la Varşovia.
Ceaușescu se lăuda că are relații bune cu toată lumea
Ceauşescu a spus că nu era vorba de o manevră militară de anvergură, ci de o aplicaţie cu tema forţarea Dunării, la care urma să participe o divizie sovietică, două divizii ungureşti şi a unei divizii din RDG. Dacă această manevră s-ar organiza în Banat, spunea Tito, “Iugoslavia va fi nevoită să protesteze pe lângă guvernul URSS şi României”.
“Cu bulgarii, lucrurile merg în general bine; în presa lor au apărut puţine atacuri la adresa României, ca de altfel şi în presa sovietică. De asemenea, cu maghiarii lucrurile merg bine. În ultimul timp lucrurile au început să meargă bine şi cu RD Germană. Cei care au fost şi sunt cei mai activi în criticarea României sunt polonezii, deşi relaţiile economice dintre noi sunt destul de bune… Cu celelate state din Europa, relaţiile noastre s-au dezvoltat bine în a doua jumătate a anului. Avem relaţii bune cu Franţa. Guvernul francez şi-a manifestat destul de activ dorinţa de a dezvolta relaţiile cu România. De asemenea, cu Italia relaţiile noastre sunt foarte bune, cu Turcia se dezvoltă mai bine. Şi cu Grecia, în ultimul timp lucrurile merg mai bine. Cu RFG avem relaţii bune şi trebuie spus că se observă o preocupare din partea lor de a nu se încorda lucrurile…N-am vorbit nimic de relaţiile dintre România şi Iugoslavia, întrucât ele sunt foarte bune şi în viitor se vor dezvolta şi mai mult. am dori să avem asemenea relaţii şi cu celelalte ţări vecine”, a mai spus Ceauşescu.
La întâlnirea de la Timişoara, din partea română au mai participat Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri, Emil Bodnăraş, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Chivu Stoica, secretar al CC al PCR, Manea Mănescu, preşedintele Consiliului Economic, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor extrene, Aurel Mălnăşan, ambasadorul României la Belgrad.
Din partea iugoslavă au venit la Mialko Todorvovici, secretar al Comitetului Executiv al CC al UCI, Kiro Gligorov, Vladimiri Popovici, secretar general al preşedntelui republicii, Mişo Pavicevici secretar de stat pentru afacerile externe şi Iksa Petrici, ambasadorul Iugoslaviei la Bucureşti.
În cadrul vizitei de prietenie de la Timişoara, Tito a făcut o vizită la fabrica Electrometal. În cele cinci zile petrecute împreună la Timişoara, Ceauşescu şi Tito au luat masa la restaurantele Palace, la Continental şi la vila Internaţional.
