Ministrul Educației, Daniel David, a avertizat, într-un raport de analiză prezentat luni, 19 mai 2025, că sistemul de educație preuniversitară din România este profund ineficient, cu efecte grave asupra viitorului țării. Printre problemele identificate se numără slaba pregătire a absolvenților, rata crescută a abandonului școlar și un nivel alarmant de analfabetism funcțional — toate acestea fiind catalogate drept potențiale riscuri la adresa securității naționale, conform: https://www.radioresita.ro/
Raportul, intitulat „Raportul de diagnostic al Educației și Cercetării din România. Realizările prezente și implicații pentru noi reforme în domeniu (Raportul QX)”, reprezintă o evaluare critică semnată de ministrul Daniel David. Deși nu are statut de document oficial al Guvernului, raportul detaliază probleme sistemice, atrăgând atenția asupra incapacității școlii românești de a transmite competențele-cheie prevăzute la nivel european.
Potrivit documentului, învățământul preuniversitar — de la grădiniță până la liceu — eșuează în a forma cetățeni activi, angajați competenți și persoane capabile să învețe pe tot parcursul vieții. Elevii nu reușesc să-și însușească bazele în gândirea critică, știință, tehnologie sau comunicare, ceea ce afectează capacitatea lor de integrare în societate și pe piața muncii.
Ministrul propune reformarea educației antepreșcolare și extinderea acesteia pentru a construi o fundație solidă în anii formativi. În plus, nivelurile de învățământ secundar (gimnaziu și liceu) trebuie recalibrate astfel încât să permită absolvenților să acceseze eficient piața muncii sau să-și continue studiile la nivel superior, cu un set de competențe relevante.
Raportul critică și funcționarea învățământului superior, unde calificările universitare nu corespund întotdeauna nevoilor reale ale economiei. Nivelurile de licență, master și doctorat ar trebui să devină motoare ale inovației și adaptabilității, iar absolvenții să nu rămână blocați în cunoștințele dobândite, ci să înțeleagă cum se generează cunoașterea științifică.
Un alt capitol critic este cel al cercetării, descris ca fiind fragmentat, demotivat și lipsit de competitivitate. România produce puține rezultate relevante pe plan internațional și nu reușește să-și păstreze resursele umane, fiind afectată de fenomenul de brain drain (emigrarea specialiștilor). Arhitectura învechită a sistemului de Cercetare-Dezvoltare-Inovare (CDI) și lipsa unor direcții clare blochează progresul.
Pentru a remedia aceste deficiențe, ministrul propune o serie de reforme majore, printre care:
-
restructurarea arhitecturii sistemului CDI;
-
definirea clară a misiunilor pentru fiecare actor educațional și științific;
-
atragerea și păstrarea resursei umane calificate;
-
stimularea competitivității prin finanțare corelată cu performanța.
Raportul QX transmite un semnal de alarmă asupra urgenței reformei în educație, arătând că lipsa de acțiune va avea consecințe pe termen lung asupra dezvoltării economice, coeziunii sociale și chiar asupra siguranței naționale. Un sistem educațional modern, conectat la realitățile științifice și economice actuale, este esențial pentru viitorul României.
