În 18 octombrie 1716, Eugeniu de Savoya, comandantul trupelor habsburgice, intră în cetatea Timișoara ca învingător împotriva trupelor otomane.
Asediul Timişoarei începe la sfârşitul verii lui 1716, la 28 august, imperialiştii stabilindu-şi tabăra la Beregsău, în apropierea Timişoarei.
În ziua de 16 septembrie, prinţul Eugeniu de Savoya adresează turcilor o somaţie de predare, fără răspuns însă.
La 1 octombrie 1716 are loc un asalt în urma căruia suburbia Palanca Mare, incendiată de turci, ajunge în mâinile austriecilor. A urmat atacul decisiv asupra porţii Forforos, devenită mai târziu Poarta Prinţului Eugen.
După un asediu de 48 de zile, în data de 13 octombrie 1716, comandantul turc al cetăţii, Ahmed Aga s-a predat armatei cuceritoare conduse de Prinţul Eugeniu de Savoya
Ieşirea trupelor turceşti din Timişoara s-a făcut pe data de 17 octombrie 1716, pe poarta Belgradului. Intrarea lui Eugeniu de Savoya, ca învingător în cetatea Timişoara s-a făcut în 18 octombrie, ziua de naştere a prinţului.
Astfel, după mai bine de un secol şi jumătate de stăpânire otomană, începea un nou capitol pentru oraşul de pe Bega sub egida Casei de Habsburg.
Acest eveniment înseamnă pentru Timișoara și Banat întoarcerea spre Europa. Urmează 200 de ani de dezvoltare și progres în toate domeniile. Până la începutul Primului Război Mondial, Banatul devine una din cele mai dezvoltate regiuni ale Europei de Est, un adevărat exemplu de progres economic și social.
Ziua de 18 octombrie a fost declarată în 2011 de către Consiliul Local zi de importanţă locală.
