Harta mănăstirilor medievale din Timișoara, prezentată în noul episod „Legendele Timișoarei”

Muzeul Național al Banatului aduce în atenția publicului o nouă filă din istoria orașului, prin proiectul „Legendele Timișoarei”: harta mănăstirilor din Evul Mediu, conform: https://www.tion.ro/

În Timișoara începutului de Ev Mediu târziu, sunetul clopotelor, procesiunile cu lanterne și pașii călugărilor conturau primele repere spirituale și urbane. Cronici vechi atestă că în zona Pieței Libertății de astăzi se afla o importantă mănăstire franciscană, parte a țesutului religios care organiza viața cetății.

Publicitate. Scroll pentru a continua.

Reprezentanții muzeului amintesc și de alte lăcașuri de cult medievale:

• Sfântul Gheorghe, documentat din 1323, transformat în moschee în epoca otomană și readus la catolici după 1718; aici s-a auzit pentru prima dată în Timișoara o orgă.

• Sfântul Martin, menționat în 1391, cu existență până în 1552, când a fost de asemenea convertit în moschee.

• Dominicanii, consemnați încă din 1323, cu biserica dedicată Sfântului Ladislau, centru de disciplină și învățătură.

• Franciscanii minoriți de Bosnia, activi în Banatul medieval, așezați tot în zona Pieței Libertății, cu mănăstire desființată în 1913.

• Sfântul Eligius, pomenit în documente între 1323 și 1405, având capele dedicate Sfintei Maria și Sfintei Margareta.

• Mănăstirea Sfintei Fecioare Maria, prezentă în acte la începutul secolului al XV-lea.

Potrivit istoricilor, aceste lăcașuri alcătuiesc o adevărată topografie spirituală central-europeană, o memorie colectivă care trece prin secole, schimbă limbi și rituri de rugăciune, dar rămâne consemnată în cronici, hărți și gravuri.

 Proiectul „Legendele Timișoarei” își propune să aducă la lumină istoria ascunsă a orașului, pentru a o face accesibilă comunității de astăzi.

Publicitate. Scroll pentru a continua.