Boboteaza, sărbătorită anual pe 6 ianuarie, marchează prima mare sărbătoare religioasă a anului pentru creștinii ortodocși și catolici. Evenimentul comemorează Botezul Domnului în apa Iordanului, fiind perceput de ortodocși ca o manifestare divină a Fiului lui Dumnezeu și cunoscut sub numele de Arătarea Domnului, conform: https://renasterea.ro/
Cu rădăcini adânci în tradiția creștină, Boboteaza are o semnificație dublă: comemorarea venirii magilor la Pruncul Iisus pentru catolici și celebrarea Botezului lui Iisus pentru ortodocși. Biblia amintește rolul profetului Ioan Botezătorul, care îndemna la pocăință și boteza credincioșii în râul Iordan, pregătind calea Mântuitorului.
Tradițiile legate de Bobotează sunt variate și colorate. În ajun, preoții merg din casă în casă stropind cu aghiasmă gospodăriile, iar copiii strigă “Chiralesaaa!” pentru a alunga relele și a aduce belșug. Preotul este întâmpinat cu masa pregătită, iar femeile întind pe gard covoare pentru a fi binecuvântate.
Superstițiile legate de vreme sunt și ele parte integrantă a sărbătorii. Bruma de pe crengile pomilor prevestește o vară bogată, iar direcția stropirii cu busuioc indică zonele unde vor fi ploi. Zăpada care scârțâie sub pașii preotului e semn al unui an roditor.
Fetele necăsătorite își pun busuioc sfințit sub pernă pentru a-și visa ursitul, iar firul de mătase roșie legat de busuioc are același scop. Aceste obiceiuri vechi se păstrează în multe locuri, fiind o expresie vie a legăturii dintre spiritualitate și folclor.
Astfel, Boboteaza rămâne un prilej de purificare, belșug și speranță, păstrând viu patrimoniul cultural și religios al românilor.
