Paștele, cea mai importantă sărbătoare creștină, marchează Învierea Domnului și este celebrat în întreaga Românie prin slujbe religioase, tradiții și obiceiuri care simbolizează lumina, speranța și renașterea spirituală. Credincioșii se salută în această perioadă cu „Hristos a înviat!” și răspund „Adevărat a înviat!”, exprimând bucuria Învierii, conform: https://www.radioresita.ro/
Lumina Sfântă, adusă în Sâmbăta Mare de la Ierusalim, a fost distribuită în marile orașe ale țării, ajungând la biserici și credincioși, unde simbolizează biruința vieții asupra morții. În noaptea de Paște, slujba de Înviere are loc la miezul nopții, în exteriorul bisericilor, când preoții rostesc chemarea „Veniți de luați Lumină!”, iar participanții iau parte la procesiunea solemnă.
Sărbătoarea are o semnificație profundă, derivată din termenul „pesah”, care înseamnă „trecere”, sugerând trecerea de la moarte la viață și de la întuneric la lumină. În această perioadă, credincioșii aduc la biserică ouă roșii, cozonac și pască pentru a fi sfințite, marcând încheierea postului și începutul mesei pascale.
Tradițiile pascale includ, în unele zone, interdicția spălatului rufelor în zilele de sărbătoare, precum și obiceiul de a aprinde lumânări la mormintele celor dragi și de a oferi ajutor persoanelor nevoiașe. Aceste practici subliniază spiritul de solidaritate și comuniune specific perioadei.
Sărbătoarea continuă cu „A doua Înviere”, oficiată în a doua zi de Paște, când Evanghelia este citită în mai multe limbi, simbolizând universalitatea mesajului creștin. Urmează Săptămâna Luminată, o perioadă în care nu se ține post și în care bucuria Învierii este celebrată în continuare.
Paștele rămâne, astfel, un moment esențial pentru credincioși, reunind tradiția, spiritualitatea și comunitatea în jurul valorilor fundamentale ale credinței.
