România va găzdui titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2034, după ce Sibiu a purtat titlul în 2007, alături de Luxemburg, iar Timișoara l-a dus mai departe în 2023, alături de Veszprém și Elefsina, transmite Ministerul Culturii.
Ambele experiențe au arătat ce poate lăsa în urmă un astfel de proiect: infrastructură culturală, rețele europene, proiecte noi și oameni care au învățat să construiască programe culturale la scară europeană.
Pentru 2034, miza este și mai mare, arată Ministerul Culturii. Noul cadru propus de Comisia Europeană schimbă perspectiva asupra titlului. Capitala Europeană a Culturii nu va mai fi privită doar ca un program concentrat într-un singur an, ci ca un angajament pe termen lung, cu rezultate care vor fi evaluate și după anul titlului. De respectarea angajamentelor asumate va depinde și acordarea Premiului Melina Mercouri, numit după ministra grecă a Culturii care a propus programul în 1985.
Candidatura va deveni mai simplă, criteriile se reduc de la șase la patru seturi, iar orașele vor putea forma mai ușor candidaturi comune, inclusiv transfrontaliere. Tinerii și societatea civilă vor avea, de asemenea, un rol mai important.
Pentru România, calendarul propus este deja un punct de plecare: primele candidaturi ar urma să fie depuse în toamna lui 2028, finalistele să fie cunoscute în 2029, iar orașul desemnat să aibă apoi cinci ani pentru pregătirea programului din 2034.
