Arheologii Muzeului Național al Banatului au făcut noi descoperiri la situl de la Crivina-Leopoldsberg, unde cercetările arată că dacii au modificat terenul în urmă cu aproximativ 2.000 de ani pentru a-și extinde și organiza spațiul de locuire, conform: https://www.pressalert.ro/
Dacii au transformat terenul pentru a face loc așezării
Noile cercetări arheologice desfășurate la Crivina-Leopoldsberg, în Banat, oferă informații importante despre modul în care comunitățile dacice își organizau așezările și își adaptau mediul natural în funcție de propriile nevoi.
Arheologii Muzeului Național al Banatului au încheiat o nouă campanie de cercetări sistematice în situl din epoca fierului. Una dintre cele mai importante concluzii este legată de transformarea terenului de către comunitatea care locuia pe platoul de la Crivina.
Potrivit specialiștilor, în secolul I d.Hr., dacii au început lucrări ample de terasare și de extindere a suprafeței locuite. Intervențiile au modificat configurația naturală a terenului și, în anumite zone, au dus la dislocarea sau îndepărtarea unor urme ale unor locuiri mai vechi.
Practic, comunitatea și-a reorganizat spațiul pentru a răspunde necesităților așezării, într-un proces care demonstrează amploarea intervențiilor asupra peisajului în perioada respectivă.
Artefacte care vorbesc despre legăturile dacilor cu alte regiuni
Cercetările din acest an nu s-au limitat la modul în care era amenajat situl. Arheologii au descoperit și piese de podoabă, considerate importante pentru înțelegerea relațiilor comerciale și culturale ale comunității de la Crivina.
Artefactele oferă indicii despre viața cotidiană a locuitorilor, dar și despre contactele pe care aceștia le aveau cu alte comunități și regiuni.
Descoperirile pot contribui astfel la reconstituirea unei imagini mai complete asupra așezării dacice de la Crivina și asupra rolului pe care schimburile de bunuri și influențele culturale l-au avut în viața comunității.
Cercetări cu participare academică
La campania arheologică au participat specialiști ai Muzeului Național al Banatului, doctoranzi ai Școlii de Studii Avansate a Academiei Române, precum și absolvenți ai Facultății de Litere, Istorie și Teologie din cadrul Universității de Vest din Timișoara.
Potrivit specialiștilor, transformarea cadrului natural este întâlnită și în alte așezări dacice de la începutul mileniului I d.Hr., fiind un indiciu al modului în care aceste comunități își amenajau și structurau spațiul în funcție de necesitățile lor.
Reprezentanții Muzeului Național al Banatului au transmis mulțumiri pentru sprijinul acordat în desfășurarea campaniei lui Sebastian Weiss, Iulian Leonti și Sergiu Daniel Ghigoarta.
