Ordonanța 7/2026, care permite administrațiilor locale să interzică jocurile de noroc va fi aplicată parțial și la Timișoara, anunță primarul Dominic Fritz. Conform acestuia “păcănelele” nu vor dispărea total din Timișoara, ci vor avea perimetre dedicate departe de școlile din municipiu.
“La Timișoara vom interzice păcănelele și jocurile de noroc din apropierea școlilor. În schimb vom stabili 2 sau 3 perimetre limitate în zone nerezidențiale unde acestea vor putea să funcționeze. Doar acolo.
În oraș sunt autorizate 173 de locații unde se desfășoară jocuri de noroc. Am pus pe o hartă și am făcut un perimetru în jurul tuturor școlilor din Timișoara și trei sferturi din sălile de păcănele sunt pe o rază de 500 de metri în jurul unei școli. Vor trebui să se mute când le expiră autorizația.
Trăim în libertate și de aceea sunt de acord, cât timp nu vorbim de activități ilegale, ca timișorenii adulți să poată accesa astfel de activități. Chiar dacă sunt dăunătoare. Dar avem o datorie să protejăm copiii și tinerii de acest flagelȚ, spune Fritz.
Orașul din România, invadat de „păcănele”
În țară, sunt deja foarte multe orașe care se pregătesc să interzică total acest tip de activitate. De exemplu, la Buzău, administrația locală are un proiect în acest sens, după ce sălile de jocuri au invadat orașul.
Peste 300 de săli de jocuri de noroc din Buzău, cu aproape 740 de aparate. Situația din Buzău este dezvăluită chiar de către conducerea administrației locale. „Potrivit datelor oficiale primite de la Registrul Comerțului, în municipiul Buzău funcționează 306 săli de jocuri de noroc. 306 puncte în care zilnic se scurg banii buzoienilor (…) Există un site oficial unde sunt înregistrate 742 de aparate tip slot machine în municipiul Buzău. Conform datelor (…), un singur aparat generează venituri de aproape 100.000 de euro pe an.
Facem un calcul simplu: 100.000 euro înseamnă aproximativ 72 de milioane de euro anual, bani care pleacă din buzunarele buzoienilor, bani care ar trebui să rămână în familie, în educație, în economie locală.
Vorbim despre o sumă care înseamnă peste 110% din bugetul local consolidat al municipiului (și care) se scurge, an de an, în aparate care nu produc nimic durabil. 742 de aparate înseamnă 742 de mecanisme care funcționează zilnic pentru a extrage bani din comunitate”, a declarat viceprimarul municipiului Buzău, Sorin Ionuț Apostu, pentru Antena 3 CNN.
„Industrie care generează dependență, distruge familii”
Primăria Buzău a anunțat că va întocmi un proiect prin intermediul căruia consilierii locali municipali vor urma să fie consultați cu privire la necesitatea de a interzice activitatea sălilor cu jocuri de noroc în oraș.
„Această industrie care a generat o cifră de afaceri de peste 1 miliard de euro anul trecut nu produce valoare reală pentru comunitate. Nu construiește, nu educă, nu dezvoltă.
În schimb, generează dependență, distruge familii, creează drame tăcute și adâncește vulnerabilități sociale. Am discutat cu domnul primar, iar în zilele următoare vom propune un proiect de hotărâre a Consiliului Local pentru eliminarea sălilor de jocuri de noroc din municipiul Buzău.
Nu este doar o decizie administrativă, este o poziție morală, este o alegere pentru viitorul comunității noastre. Buzăul trebuie să fie un oraș al dezvoltării, al educației și al familiei, nu un oraș sufocat de săli de jocuri de noroc.
Este momentul să punem interesul oamenilor înaintea interesului unei industrii care trăiește din vulnerabilitate”, a adăugat viceprimarul din Buzău.
Reșița și Caransebeș vor interzicerea sălilor
Sălile de jocuri de noroc ar putea fi eliminate din municipiile Reșița și Caransebeș, după ce în ambele orașe au fost inițiate proiecte de hotărâre în consiliile locale care vizează restricționarea sau chiar interzicerea acestor activități, conform: https://www.radioresita.ro/
La Reșița, administrația locală lucrează deja la un proiect care ar putea interzice complet funcționarea sălilor de jocuri de noroc pe teritoriul orașului, nu doar în zonele centrale sau în apropierea unităților de învățământ. Viceprimarul Daniel Călin a declarat că poziția autorităților locale este una fermă și că proiectul ar putea fi supus votului consilierilor locali chiar la ședința de la finalul lunii.
Reprezentanții primăriei susțin că măsura urmărește reducerea problemelor sociale generate de dependența de jocuri de noroc și prevenirea unor situații dramatice în rândul locuitorilor. Autoritățile recunosc însă că o astfel de decizie ar putea avea și consecințe economice, prin pierderea unor taxe și a unor locuri de muncă.
O inițiativă similară a fost depusă și la Caransebeș de consilierul local USR Dragoș Curelea. Proiectul prevede ca sălile de jocuri existente să își poată continua activitatea până la expirarea autorizațiilor actuale emise de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc. Ulterior, autoritățile locale ar putea decide să nu mai prelungească autorizațiile pentru aceste locații.
Potrivit inițiatorului, decizia ar putea aduce pierderi la bugetul local, însă beneficiile sociale ar fi mai importante. Acesta susține că numeroase probleme familiale și sociale sunt asociate jocurilor de noroc, motiv pentru care autoritățile trebuie să intervină.
Un alt argument invocat este accesul tinerilor la aceste spații. Datele unui studiu arată că unul din patru adolescenți din România a intrat într-o sală de jocuri de noroc înainte de împlinirea vârstei de 18 ani, fapt considerat un semnal de alarmă de către inițiatorii proiectelor.
