Conflictul dintre conducerea Primăriei Timișoara și o parte dintre angajații vizați de reorganizarea instituției a intrat într-o nouă etapă. Peste 15 salariați reclamă că, deși dețin o hotărâre judecătorească executorie care le permite reluarea activității, accesul lor fizic în instituție este blocat prin diverse metode tehnice și administrative.
Situația a culminat cu depunerea primelor plângeri penale la Parchet, notează Renașterea.
De la litigiu administrativ la plângeri la Parchet
Potrivit documentelor din caz, mai mulți salariați au depus deja plângeri penale la Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara, iar alții urmează să facă acest demers în cursul zilei de miercuri, 8 iulie 2026, și în intervalul următor.
Persoanele vizate direct în aceste plângeri sunt Ruben Lațcău (viceprimarul Municipiului Timișoara) și Simona Pop (șeful Serviciului Resurse Umane), alături de alte persoane din conducere, din aparatul de specialitate sau din cadrul Poliției Locale Timișoara care ar fi ordonat, executat sau facilitat acțiunile reclamate.
Încadrările penale invocate de către angajați sunt abuz în serviciu (prevăzut de art. 297 alin. 1 din Codul penal) și nerespectarea hotărârilor judecătorești (prevăzută de art. 287 alin. 1 lit. d și e din Codul penal).
Până la finalizarea cercetărilor de către organele judiciare, toate persoanele reclamate beneficiază pe deplin de prezumția de nevinovăție.
Cronologia unui blocaj reclamat
Conform notificărilor oficiale înregistrate la Direcția Management Intern a Primăriei, situația tensionată a început pe data de 1 iulie 2026 — zi în care angajații au solicitat inclusiv intervenția Poliției Române la sediu — și a continuat în zilele de 3, 6 și 7 iulie 2026.
Formulele care se repetă în sesizările scrise depuse de salariați descriu ceea ce ei consideră a fi o blocare sistematică a accesului: „cartelă dezactivată”, „nu are acces în birou”, „ușă închisă”, „broască schimbată” sau „cheie retrasă din panoul central”. Pentru unii angajați, prezența la muncă a devenit un maraton birocratic. Spre exemplu, un singur salariat a înregistrat cereri succesive privind dezactivarea cartelei în fiecare zi din acest interval (nr. MTM2026-032460 pe 1 iulie, nr. MTM2026-032664 pe 2 iulie, nr. MTM2026-032795 pe 3 iulie, nr. MTM2026-033000 pe 6 iulie și nr. MTM2026-033223 pe 7 iulie).
Conform sursei citate anterior, printre cei care au depus note oficiale și reclamații se numără Cheța Vlad-Raul, care a consemnat în scris pe 6 iulie că nu a putut ajunge la birou din cauza cartelei de pontaj nefuncționale, Goșa Mirela, care a sesizat zilnic blocarea accesului și a notificat instituția că data de 7 iulie este ultima zi în care mai vine fizic să aștepte degeaba pe holuri sau în parcare, Faur-Laudatu Anca Elena, care a menționat că din 3 iulie (după finalizarea unui concediu medical) trebuia să revină la lucru, însă a fost lăsată să intre în clădire doar cu statut de „vizitator”, Belu Alina Ramona, care a reclamat o situație similară la revenirea din concediul medical pe 2 iulie, Neagu Luciana Liola și Drăgălina Laura Lavinia, ale căror nume apar de asemenea în setul de notificări și recipise oficiale depuse la Primărie.
Temeiul conflictului
Angajații își întemeiază toate acțiunile pe Sentința civilă nr. 605/2026, pronunțată de Tribunalul Timiș în data de 29 iunie 2026 (în dosarul nr. 2617/30/2026). Aceștia susțin că hotărârea instanței este executorie de drept și că Primăria avea obligația legală să îi reprimească la muncă și să le permită exercitarea atribuțiilor.
De exemplu, în nota adresată primarului Dominic Fritz și viceprimarului Ruben Lațcău, consilierul principal Goșa Mirela arată că a fost reintegrată prin această sentință în cadrul Direcției Generale Proiecte și Lucrări Municipale pentru Sport și Transport Feroviar, însă aplicarea deciziei s-a oprit, practic, în fața turnichetelor instituției. O poziție similară de reintegrare pe funcția de consilier superior a fost invocată și de Drăgălina Laura Lavinia.
Cine a emis ordinul administrativ?
Miza principală a sesizărilor și a viitoarei anchete penale o reprezintă identificarea persoanei care a decis aceste măsuri. Angajații subliniază că aparatele de pontaj și încuietorile nu se blochează singure, fiind obligatoriu vorba de o decizie administrativă internă, o dispoziție scrisă sau o instrucțiune transmisă către Resurse Umane sau către personalul de pază.
În plângerea depusă de Cheța Vlad-Raul se argumentează că blocarea accesului, schimbarea broaștelor, utilizarea paznicilor pentru limitarea drepturilor și posibila afectare a calității de asigurat medical reprezintă acte materiale ale unor fapte penale. SURSA: voxradar.ro
Scandal penal la Primăria Timișoara. Peste 15 angajați reclamă că au fost lăsați la ușă deși au câștigat în instanță
