Istoricul unei comune din județul Timiș arată că a fost un moment, în secolul XVIII, când satul a fost incendiat de trupele imperiale conduse de un general de origine elvețiană. E vorba de Balinț, incendiat în 1739 pentru eliminarea bandelor de lotri (hoți la drumul mare).
Istoria comunei Balinț (județul Timiș) arată că localitatea a fost atestată documentar pentru prima dată în 1488-1510, atunci când groful Ferenc Haraszti i-a donat moşia Felső-Bályncz fiicei sale.
În 1604, în jurul localităţii Balinţ se dau lupte între trupele lui Gh. Rákóczi, pe de o parte, şi cele rebele ale lui Ştefan Bocskay (viitor rege al Ungariei) şi Gabriel Bethlen, pe de altă parte;
Istoricul comunei mai arată că în 1739 așezarea Balinţ a fost incendiată de trupele imperiale conduse de generalul de origine elveţiană Robert de Lentulus, motivându-se că în sat erau bande de lotri (hoţi la drumul mare).
Potrivit Wikipedia, Robert Scipio von Lentulus provenea dintr-o familie presupus inițial romană (probabil Linser ) care avea sediul la Berna din 1592. Tatăl său, Caesar Joseph von Lentulus († 1744), a fost în serviciul militar austriac , iar Robert Scipio, după antrenament la școala iezuită din Viena, s-a alăturat armatei austriece ca steag în regimentul de dragoni Philippi în 1728.
În Războiul de Succesiune a Poloniei, Lentulus a luat parte la campania din 1734 din Italia ca adjutant al feldmareșalului contele Mercy , care a căzut în bătălia de la Parma pe 28 iunie și a fost desfășurat în teatrul de război din Rin în 1735.
A luptat în războiul ruso-austriac turc din 1737–39 și în campania 1742–44 în Bavaria și Boemia în timpul războiului de succesiune austriacă. Lentulus a fost implicat și în negocieri militaro-diplomatice, de exemplu în ordonarea liniei de sfert între părțile în conflict, armistițiul din 1735 și reglementarea graniței dintre Banat și Serbia după pacea de la Belgrad .
Alte repere din istoria comunei Balinț:
– 1880 -1890 – în satul Bodo se aşează 60 de familii de maghiari, majoritatea din zona Debreţin;
– 1892 – Bodo este colonizat cu unguri de religie reformată din localitatea Macău (Makó);
– 1925 – Balinţul avea 1.250 de locuitori;
– 22 mai 1925 – se naşte la Balinţ Lidia Fülöp, poetă şi prozatoare;
– 18 august 1936 – se naşte la Balinţ Viorel Muntean, medic primar, fost director al Institutului de Sănătate Publică Timiş;
– 1936 – în comună existau şcoală primară, grădiniţă de copii, medic de circumscripţie, cor bărbătesc, moară, oficiu poştal şi gară;
– 11 mai 1941 – se naşte la Balinţ Crişu Dascălu, poet şi eseist;
