De la 1 iulie 2026, peste 800.000 de români vor înregistra o majorare a salariului minim pe economie. Cu toate acestea, din cauza deciziei Guvernului de a diminua valoarea neimpozabilă și pe fondul unei inflații galopante de două cifre, creșterea reală din buzunare devine aproape insesizabilă.
Economiștii și reprezentanții mediului de afaceri avertizează că măsura ascunde problemele deficitului bugetar și riscă să declanșeze un val periculos de insolvențe, concedieri și scumpiri imediate.
Cât crește brutul și câți bani ajung efectiv în buzunar
De luna viitoare, venitul minim brut pe economie va înregistra o creștere de 6,8%, fiind singurul venit care crește în anul 2026. Concret, salariul minim brut se va majora de la 4.050 de lei la 4.325 de lei, ceea ce reprezintă o creștere nominală de 275 de lei.
Vestea proastă pentru angajați este că majorarea este serios amputată de stat. Guvernul a decis să taie cu 100 de lei din valoarea neimpozabilă, astfel că din totalul creșterii, salariații vor încasa efectiv doar 125 de lei în plus. Începând cu luna următoare, salariul net (banii în mână) va ajunge la 2.699 lei.
Această actualizare nu reușește să acopere rata inflației din ultimul an, care a urcat la aproape 11%, lăsându-i pe români, în termeni de putere de cumpărare, mai săraci decât înainte.
„Beneficiarul principal este statul român”
În timp ce cetățenii resimt o presiune financiară tot mai mare, marele câștigător al acestor modificări fiscale rămâne bugetul de stat.
„Beneficiarul principal al acestei majorări este, de fapt, statul român, care, prin ceea ce colectează de pe urma salariului minim, câștigă. De altfel, este unul dintre principalii beneficiari ai contextului inflaționist pe care îl traversăm în general, pentru că TVA-ul se aplică la o bază mai mare, impozitele și taxele aplicate se aplică la o bază mai mare”, explică economistul Adrian Maniuțiu, citat de antena3.
Potrivit acestuia, artificiul fiscal nu face altceva decât să mascheze „de o manieră total falsă și indirectă” problemele acute ale bugetului și ale deficitului național, în timp ce românii continuă să sărăcească.
60% dintre firme cresc imediat prețurile
Nota de plată pentru această decizie politică este trimisă integral mediului de afaceri, aflat deja într-o situație deosebit de vulnerabilă după ce măsurile fiscale anterioare au redus consumul și au dus la stagnarea economiei la începutul anului.
Un sondaj de amploare realizat de IMM România arată cifre alarmante privind reacția pe care o vor avea antreprenorii în fața noilor costuri cu forța de muncă. Astfel, 60% dintre firme vor crește imediat prețurile produselor și serviciilor, 35% dintre firme vor opera concedieri iar 9% dintre firme iau în calcul închiderea definitivă a afacerii.
Sterică Fudulea, vicepreședintele IMM România, atrage atenția asupra riscului major de blocaj:
„Putem să mai adăugăm încă 50.000, ăsta e primul efect atunci când nu mai poți să crești salariile din cauza prețurilor.”
România, sub spectrul stagflației
Dincolo de cifre, analiștii avertizează că modificările sunt implementate în cel mai prost moment economic posibil. Economia românească se confruntă deja cu un număr record de insolvențe și o încetinire severă a motoarelor de dezvoltare.
SURSA: voxradar.ro„Vine pe un fond în care firmele traversează o perioadă extrem de dificilă, avem un număr record de insolvențe, avem deja șomaj, ne confruntăm cu stagflație, adică inflație ridicată, scădere economică și șomaj toate în același timp. Probabil cel mai periculos context pe care îl traversează economia românească în ultimii 15 ani”, concluzionează economistul Adrian Maniuțiu.
Românii sărăcesc, statul câștigă. Mecanismul din spatele majorării salariului minim de la 1 iulie
