O bijuterie a patrimoniului balnear din Banat, primul ștrand cu apă minerală din Europa, zace astăzi în paragină. Construit în 1874 și renumit pentru proprietățile sale curative unice, ștrandul din Buziaș a trecut de-a lungul anilor prin perioade succesive de abandon și tentative de privatizare.
În prezent, soarta bazei rămâne incertă, activele fiind disputate în tranzacții financiare.
O istorie imperială
Stațiunea Buziaș, situată la doar 33 de kilometri de Timișoara, are o istorie de peste 200 de ani în valorificarea apelor minerale ca remedii medicale. Primele analize de calitate au fost realizate în 1811 de profesorul universitar Andreas Winteri, care a descoperit bogăția izvoarelor în calciu, sodiu, fier și gaze de carbon. Localitatea a devenit oficial stațiune balneară în 1839.
Punctul culminant al dezvoltării a fost anul 1874, când a fost inaugurat ștrandul – primul de acest fel din Europa alimentat direct cu apă minerală. Locul a devenit rapid atracția favorită a elitei timișorene din perioada austro-ungară. În septembrie 1898, însuși împăratul Franz Iosif și moștenitorul tronului, prințul Franz Ferdinand, au vizitat Buziașul, plimbându-se prin parcul dendrologic de 20 de hectare cu arhitectură unică în România, de influență turcească și bizantină (similară doar cu cele din Karlovy Vary și Baden-Baden).
FOTO: adevarul.ro
Cum a fost salvat temporar ștrandul de la distrugere
Baza balneară a supraviețuit perioadei interbelice și anilor de comunism, însă după Revoluție a intrat pe panta degradării. După o conservare de zece ani, o primă încercare de modernizare a avut loc în 2006, realizată de societatea Tratament Balnear Buziaș SA. Ulterior, ștrandul a fost din nou închis.
În anul 2014, o rază de speranță a apărut pentru localnici și turiști. Societatea Aqua Sana, administrată de un om de afaceri local, Sorin Toma, a închiriat baza de la Tratament Balnear Buziaș SA și a demarat lucrări urgente de reabilitare.
„Era degradat tot, era plin de bălării. Ușile de la vestiare erau rupte, țiglele au fost furate. Instalația electrică nu mai exista, a trebuit refăcute toate instalațiile sanitare”, declara la acea vreme Sorin Toma, pentru adevarul.ro.
Investiția de atunci a păstrat atmosfera de epocă, precum vestiarele de lemn de la sfârșitul secolului al XIX-lea, gardul și intrarea istorice, dar și bazinul original (27 de metri lungime și 10 metri lățime).
FOTO: adevarul.ro
Apă unică în Europa, cu proprietăți vindecătoare
Ceea ce face ca acest ștrand să fie o pierdere imensă în starea actuală de paragină este calitatea curativă a apei. Alimentat dintr-un foraj adânc de 120 de metri, bazinul primea direct apă minerală bogată în fier (care conferea bazinului o culoare roșiatică specifică).
Apele de la Buziaș sunt unice pe continent, fiind carbogazoase, feriginoase, clorurate, magneziene, calcice, sodice și bicarbonate. O simplă baie în acest bazin are efecte extrem de benefice pentru afecțiuni cardiovasculare, reumatisme degenerative și afecțiuni post-traumatice, recuperare post-accident vascular cerebral (AVC), dar și afecțiuni neurologice periferice, digestive și hepato-biliare.
Prezentul anului 2026
În ciuda eforturilor din trecut, ștrandul a ajuns din nou într-o stare avansată de degradare, fiind abandonat. Proprietatea asupra obiectivului istoric a rămas o problemă complicată, marcată de tranzacții corporative.
Contactat de publicația VOXRadar în iunie 2026, primarul orașului Buziaș, Sorin Munteanu, a lămurit situația juridică actuală a bazei, lăsând totuși o portiță deschisă pentru o viitoare revitalizare:
„Ștrandul a aparținut Societății de Tratament Balnear Buziaș, care a vândut activele către SIF Transilvania. Acum are șanse să fie din nou vândut”, a declarat primarul Sorin Munteanu pentru VOXRadar.
Până când un nou investitor va prelua activele de la SIF Transilvania pentru a reda circuitului turistic acest monument, primul ștrand cu apă minerală din Europa rămâne doar o ruină nostalgică în parcul dendrologic din Buziaș. SURSA: voxradar.ro
Primul ștrand cu apă minerală din Europa, lăsat în paragină. Comoara unică din Timiș care se distruge pe zi ce trece
