Creștinismul ortodox este dominant în majoritatea statelor balcanice. Cu toate acestea, există diferențe în utilizarea calendarelor. Unele biserici ortodoxe folosesc calendarul iulian, introdus în anul 45 î.Hr., în timp ce, de exemplu, în Bulgaria a fost adoptat calendarul gregorian, care este în uz din 1582.
În Serbia, sărbătorile se țin conform calendarului vechi, adică cel iulian. Aceasta presupune o diferență de 13 zile între calendarul iulian și cel gregorian. Astfel, Crăciunul sârbesc este sărbătorit în data de 7 ianuarie.
Este unul dintre cele mai importante evenimente, la care participă toți membrii familiei. Amenajarea unui pom de Crăciun și oferirea de cadouri nu fac parte din tradițiile sârbești, deși acest obicei „occidental” a câștigat teren în multe gospodării sârbești.
Aprinderea „badnjakului”
Unul dintre cele mai importante momente din Ajunul Crăciunului este aprinderea unui stejar, numit „badnjak” în limba sârbă. Arderea „badnjakului” simbolizează norocul, bogăția și fericirea în familie. După-amiaza, la ora cinci, stejarul este ars în curtea tuturor bisericilor sârbești din Timișoara: Cetate (Catedrala Ortodoxă Sârbă), Fabric și Mehala.
De Crăciun, sârbii își urează „Hristos se rodi!” (Hristos S-a născut!), iar răspunsul este „Vaistinu se rodi!” (Cu adevărat S-a născut!).
Conform recensământului din 2022, în România mai trăiesc aproximativ 10.000 de sârbi, cei mai mulți dintre ei fiind în județul Timiș.
Alături de sârbi, sărbătoresc Crăciunul după calendarul iulian și etnicii ucraineni, ruși și armeni din Banat.
