Într-un moment în care demolările imobilelor din zonele istorice au generat ample controverse și îngrijorări în rândul cetățenilor, Ordinul Arhitecților Filiala București a pus bazele Grupului de Lucru Patrimoniu (GLP), cu scopul de a proteja și conserva moștenirea istorică a orașului. GLP a inițiat un demers semnificativ prin intermediul unei scrisori deschise adresate Primăriei Capitalei, semnată de peste 170 de personalități din București și susținută online de peste 3000 de semnatari.
Acest efort a dus la crearea platformei 112patrimoniu.ro, o inițiativă menită să ofere un mecanism eficient de sesizare pentru cetățenii preocupați de conservarea patrimoniului construit al Bucureștiului. Astfel, a fost lansată platforma 112patrimoniu.ro, care în 14 luni de existență s-a dovedit a fi extrem de eficientă în lupta pentru protejarea patrimoniului, cu 151 de sesizări, din care 36 au fost rezolvate, 5 sancțiuni contravenționale, 9 dosare penale și 14 dosare de clasare în pregătire.
Sesizarea se depune pe site, de unde ajunge la instituțiile responsabile
Platforma oferă un mecanism eficient de sesizare pentru cetățeni, permițându-le să raporteze rapid situații de agresiune asupra patrimoniului construit. După depunerea unei sesizări, urmează mai mulți pași, cum ar fi notificarea automată a instituțiilor responsabile, printre care Inspectoratul de Stat în Construcții, Primăria Municipiului București, Direcția de Cultură a Municipiului București, Disciplina în Construcții, Primăriile de sector, Poliția de sector, Garda de Mediu și INP, cu privire la ilegalitățile în avizare sau execuție.
Echipa din spatele platformei 112patrimoniu.ro oferă și răspunsuri la întrebările frecvente despre patrimoniu și furnizează informații și clarificări pentru cei interesați. De asemenea, aceasta pune la dispoziție resurse esențiale pentru cercetarea istorică și documentarea asupra patrimoniului, precum și statistici actualizate ale intervențiilor semnalate.
Coordonatoarea proiectului, arh. Dorothee Hasnaș, subliniază că lucrurile nu se opresc doar la întocmirea unui dosar penal și adaugă: „Depinde de proeminența cazului, adică, în unele situații, investitori importanți, chiar dacă modificarea clădirii respective nu a fost oprită complet, au devenit mai atenți în ceea ce privește respectarea legilor și demersurile legale necesare. Cred că principala reușită constă în sensibilizarea publicului, deoarece multe distrugeri nu sunt comandate de autorități, ci sunt realizate individual. Pe măsură ce dezbaterea devine mai intensă în spațiul public, oamenii devin mai vigilenți.”
Ținta este schimbarea modului în care administrația și proprietarii abordează patrimoniul
Hasnaș mai subliniază că nu întotdeauna există rea-intenție atunci când se fac modificări la clădirile de patrimoniu, ci în multe cazuri, este vorba despre lipsa cunoștințelor necesare.
„Chiar și faptul că zonele protejate au reguli specifice este adesea necunoscut publicului. Prin intermediul platformei noastre, am făcut regulamentele mai accesibile online, ceea ce a condus la o mai mare atenție din partea cetățenilor. Cred că rezultatele viitoare vor consta în schimbarea modului în care administrația și proprietarii abordează problema”, afirmă Hasnaș.
Ordinul Arhitecților din România discută în prezent extinderea platformei și în alte orașe mari din țară, unde clădirile de patrimoniu au fost afectate și sunt în pericol.
