Construcția unui supermarket la Lugoj este blocată de primărie deoarece Institutul Național de Patrimoniu a sesizat administrația locală că imobilul care urmează să fie demolat, pe locul unde ar trebui să se construiască magazinul, are elemente de construcție importante din punct de vedere al monumentelor, conform,lugojeanul.ro.
Este vorba despre fosta Moara Clara, cea mai veche moară care mai există în Lugoj, de peste 140 de ani. Claudiu Buciu, primarul Lugojului spune că situația este ciudată pentru că proprietarul a obținut avizuul de demolare din partea Comisiei județene de patrimoniu
Proprietarul a depus la noi documentația în vederea obținerii autorizație de demolare, însă, între timp, am primit o solicitare de la Institutul Național al Patrimoniu, prin care ne-a fost solicitat să nu emitem această autorizație, invocându-se elemente care țin de importanța arhitecturală a clădirii. Cumva, noi suntem într-o situație ingrată din punct de vedere administrativ pentru că proprietarul clădirii are toate avizele necesare, chiar și din partea instituțiilor care se ocupă de protejarea monumentelor, pe de altă parte, Institutul Național al Patrimoniului, care este tot o autoritate de protecția clădirilor de patrimoniu, ne solicită să nu aprobăm această demolare”, a declarat Claudiu Buciu.
Primarul Lugojului spune că nu va emite autorizația de demolarea, până când cele două autorități nu se vor pune de acord și nu vor emite o decizie comună cu privire la clădirea care ar trebui demolată.
De ce nu ar trebui demolată clădirea
Muzeograful Oliviu Gaidoș a făcut zilele trecute un apel împotriva demolării imobilului. Gaidoș a prezentat argumentele pentru care clădirea nu ar trebui demolată.
„Ultima moară din oraș (Str. Făgetului, nr. 84), cunoscută lugojenilor cu numele de „Clara” după soția proprietarului, Hermann Schwarcz, este pe punctul de a fi demolată integral, în acest sens existând un aviz favorabil din partea Direcției Județene pentru Cultură Timiș. Inexplicabilul situației constă în faptul că avizul pentru soarta imobilului a întârziat mai bine de un an, pe considerentul că fațada corpului principal, ridicat în jurul anului 1900 și extins în 1916, are elemente decorative specifice arhitecturii industriale de la începutul sec. XX (profiluri în relief de tencuială), care au întărit ideea necesității conservării și integrării ei într-o clădire nouă. Aflată sub presiunea constantă a dezvoltatorilor imobiliari, Direcția Județeană pentru Cultură Timiș condusă de Sorin Vlad Predescu (cu competențe în management cultural, psihologia socială, educația adulților, conform CV) a decis, după o dezbatere pe repede înainte în Comisia zonală a monumentelor istorice (organism consultativ, fără personalitate juridică) că moara trebuie demolată integral! De-a lungul anilor Direcția pentru Patrimoniu Timiș a avut o serie de „scăpări grave”, care au afectat iremediabil patrimoniul lugojean și nu numai, prin ignorarea intervențiilor ilegale ce au fost semnalate la diverse monumente sau clădiri aflate în zone de protecție.
Această politică duplicitară și ambiguă a instituției județene se răsfrânge direct asupra dezvoltării urbane a Lugojului. În toată Europa, clădirile industriale vechi sunt puse în valoare prin reabilitare totală sau prin conversia spațiului la alte funcțiuni decât cele pentru care au fost proiectate inițial. Corpul principal al morii, construit în jurul anului 1900 și extins în 1916, ar putea fi transformat ușor într-un hotel, spațiu comercial, respectiv integrat într-un ansamblu de locuințe. În orice caz soluția de compromis o reprezintă păstrarea fațadei care, pe lângă valoarea arhitecturală și istorică locală, are și o puternică încărcătură emoțională pentru lugojenii care își aduc aminte cu nostalgie de acest reper industrial al urbei. Demolarea integrală a morii „Clara” reprezintă un brutal atac asupra identității locale și o șansă pierdută pentru regenerarea urbană (revitalizarea) a unui cartier periferic al Lugojului.
În rândul publicului larg persistă falsa impresie că prin salvarea acestui imobil istoric se frânează o investiție majoră în zonă, cum ar fi un nou magazin LIDL, ceea este total eronat. Dimpotrivă, se poate ajunge la un consens – intermediat de primărie sau de Direcția pentru Cultură Timiș – cu investitorul, pentru conservarea măcar a fațadei și introducerea ei într-un traseu cultural urban, ceea ce ar adăuga valoare și noului proiect arhitectural propus.
Până la coagularea unei opoziții ferme din partea societății civile, Primăria Lugoj are temeiul legal – și datoria morală – de a nu acorda autorizația de demolare a Morii Clara. Mai exact ea figurează în prezentul P.U.G al orașului în lista clădirilor susceptibile de a fi clasate ca monumente istorice ceea ce ridică serioase semne de întrebare cu privire la legalitatea demolării”, a arătat Gaidoș.
