Ioan Popa, cel mai titrat primar din istoria Reșiței, omul care a repus un oraș aflat în moarte clinică pe harta țării, se retrage de la primărie la final de mandat. Declarația a stârnit un val de reacții, cele mai multe de uimire, din partea comunității locale reșițene și nu numai. Popa, care a devenit primar de Reșița în 2012, îl susține pe viceprimarul actual al orașului, Dani Călin, la alegerile programate peste doi ani.
Întrebat dacă este pregătit să preia conducerea municipiului, Dani Călin a răspuns fără ezitare că da, pentru o publicație din județul Caraș-Severin.
„Cred că sunt cel mai pregătit să devin noul primar al Reșiței, în cazul în care voi fi candidatul pentru Primărie!“ În același timp, viceprimarul a respins ideea că ar fi „moștenitorul“ actualului edil. „Nu-mi place absolut deloc această idee de moștenire. Postul de primar nu se cedează, nu se dă din mână în mână. Oamenii decid prin vot. Faptul că voi fi primarul municipiului Reșița după 2028 nu este o certitudine“, a declarat acesta.Cu o situație politică atât de bine conturată de către PNL la Reșița, deocamdată restul partidelor tac mâlc, întrebate dacă au găsit deja un contracandidat pentru Călin. Era de așteptat acest silenzio-stampa, având în vedere că, la ultimele alegeri, Popa a primit 15.911 de voturi, adică 72,51% dintre sufragiile valabil exprimate. Candidatul PSD de pe locul doi lua, în 2024, doar 3.176 de voturi, adică 14,47% dintre opiniile valabil exprimate la urne.
De la teiței la excelență în managementul public
Rădăcinile succesului administrativ al lui Ioan Popa nu se află în laboratoarele politice, ci în economia de piață brută. Înainte de a intra în primărie, Popa a fost recunoscut la nivel național drept unul dintre cei mai abili antreprenori din vestul României. Fondator al companiei Pangram SA, el a transformat brandul de paste făinoase „Monte Banato” într-un lider absolut de piață, demonstrând o viziune riguroasă de management axată pe eficiență și rezultate palpabile. Chiar și așa, Popa este de părere că, pentru el, trei mandate sunt mai mult decât suficiente.„La primărie nu voi mai candida. Închei al treilea mandat, iar trei mandate sunt absolut suficiente. Viceprimarul este alături de mine de peste 20 de ani; este un om pe care l-am verificat, un om inteligent, integru, extrem de tenace și cu o capacitate bună de administrare. Are vârsta pe care o aveam eu când am intrat în primărie, în 2016. Este just să-i dau șansa să ducă mai departe munca începută. Dacă nu se desființează județele, trebuie cel puțin să se întâmple reforma administrativă. Până și Grindeanu aduce în discuție acest subiect, deși puteau să o facă deja, având majoritatea. Sper să urmăm exemplul Uniunii Europene, unde principalul nivel de lucru îl reprezintă regiunile. Ar trebui să regionalizăm România, cu un mini-parlament la Timișoara, care să includă cele patru județe – Timiș, Caraș-Severin, Arad și Hunedoara – cu o reprezentativitate serioasă”, a explicat pentru VoxRadar primarul Ioan Popa.În momentul în care a preluat frâiele Reșiței, orașul se confrunta cu un declin sever. Prăbușirea coloșilor industriali CSR și UCMR lăsase în urmă un șomaj masiv, străzi degradate și o migrație alarmantă a tinerilor. Aplicând strategii antreprenoriale în sectorul public, Ioan Popa a reorientat complet prioritățile primăriei, punând accentul pe o disciplină financiară strictă și pe o vânătoare agresivă de fonduri europene nerambursabile.
Marile proiecte care au schimbat fața orașului
Bilanțul mandatelor sale transformă Reșița dintr-un studiu de caz de declin urban într-un exemplu național de bune practici. Printre cele mai răsunătoare realizări ale administrației sale se numără:- Reintroducerea tramvaiului electric: Un pariu istoric considerat inițial imposibil. Reșița a devenit primul oraș din România post-decembristă care a reconstruit de la zero infrastructura de tramvai (abandonată în 2011), printr-o investiție masivă de peste 80 de milioane de euro din fonduri europene. Proiectul a presupus nu doar achiziția de garnituri moderne, ci și reabilitarea completă a tramei stradale „din bloc în bloc”.
- Reconversia radicală a zonei Mociur: O platformă industrială abandonată de 60 de hectare a fost salvată din paragină prin atragerea unui parteneriat puternic cu multinaționala franceză Ceetrus. Zona se transformă în noul centru vibrant al orașului, urmând să găzduiască un mall modern și un Aqua Park de proporții.
- Campion la fluidizarea traficului: În mod paradoxal, pentru un oraș care a fost un imens șantier, Indexul de Trafic național din 2025 a plasat Reșița pe primul loc în România în privința fluidității traficului urban, confirmând calitatea sistematizării rutiere gândită de primărie.
- Măsuri curajoase pentru sănătatea socială: Sub conducerea sa, Consiliul Local a adoptat decizii unanime radicale, cum ar fi eliminarea completă a jocurilor de noroc și a păcănelelor de pe teritoriul municipiului până în anul 2027.
Miza pe Caraș-Severin și viitorul administrativ
Retragerea anunțată a lui Ioan Popa din funcția de primar nu înseamnă nicidecum un abandon al sferei publice, ci o schimbare strategică de eșalon. Edilul și-a exprimat public în repetate rânduri susținerea vocală pentru o reformă administrativ-teritorială profundă a României, militând activ pentru reducerea numărului de județe și comasarea primăriilor ineficiente pentru a stopa risipa de bani publici. Planurile sale pentru mai departe nu vizează o „mutare” la politica din București, ci tocmai această zonă. Popa vrea să importe modelul de succes din Europa către politicile macroeconomice și de dezvoltare regională de la nivel central. Cu o influență politică masivă în interiorul PNL și o legătură strânsă cu lideri reformatori din vestul țării (precum Ilie Bolojan), Popa ar putea deveni un vector esențial în Capitală pentru marile proiecte de descentralizare și infrastructură interjudețeană – un exemplu fiind proiectul de tren-tramvai care va lega Reșița de Timișoara. Totuși, primarul de Reșița vrea județul, neavând planuri să meargă la București.„Bugetul României ar trebui împărțit direct pe regiuni, iar acestea să decidă ce fac cu banii. Această descentralizare este necesară. Este absurd să credem că Bucureștiul știe exact care sunt nevoile fiecărei regiuni. Trebuie să fim lăsați să ne trăim viețile și să ne dezvoltăm în funcție de cât de profitabile și eficiente sunt regiunile în sine. Dacă vor rămâne consiliile, voi candida acolo cu siguranță. Eu sunt un om de acțiune, de administrație; Parlamentul este mai degrabă un loc al legislației. Există două tipuri de parlamentari: cei de acțiune, și restul, care doar votează. Sper ca și Parlamentul să ajungă la ceea ce au vrut românii în 2009, adică la 300 de parlamentari. Am putea reduce numărul cu aproximativ 40%, iar tot ce înseamnă consilieri, șoferi și aparatul aferent ar muta sume importante de bani către investiții”, a mai explicat Ioan Popa.Până la predarea oficială a mandatului, Ioan Popa rămâne concentrat pe finalizarea obiectivelor începute, printre care se numără noul campus de învățământ dual de 20 de milioane de euro. Prin pregătirea timpurie a succesiunii către Dani Călin, „Nelu Tăiețelu”, așa cum este cunoscut de către apropiați, se asigură că motorul de modernizare al Reșiței nu va fi oprit. Indiferent cine va prelua primăria din Reșița după Popa, acesta lasă în urmă o moștenire administrativă pozitivă, însă greu de egalat în istoria modernă a Banatului Montan. SURSA: voxradar.ro
Cel mai performant edil din vestul țării se retrage din fruntea primăriei. Ioan Popa spune că și-a încheiat misiunea
