Încă din bătrâni există obiceiul ca în prima zi de primăvară să se dăruiască mărţişorul, simbol al primăverii. Şnurul acestuia – alb şi roşu – reprezintă îmbinarea dintre iarnă şi primăvară, dintre frig şi cald, dintre întuneric şi lumina. Alături de şnur se mai poartă în general simboluri ale norocului, precum trifoi cu patru foi, potcoavă, coşar sau inima.
Mărţişorul se poartă în piept sau în altă zona la vedere sau pur şi simplu se leagă de mâna şnurul. Se spune, tot din bătrâni, că acesta se poartă până apar primele semne că primvăra s-a încheiat, cum ar fi cântacul cucului, înflorirea cireşilor sau venirea berzelor.
Când apar aceste semne, mărţişorul trebuie atârnat într-un copac înflorit sau într-un trandafir, pentru a aduce noroc. Din bătrâni. se mai spune că acesta poate fi aruncat în direcţia de unde vin păsările călătoare şi în acest timp să se spună „Ia-mi negrețele şi dă-mi albeţele”.
În Banat, fetele se spală cu zăpadă, de mărțișor, pentru a fi iubite mereu. Tot aici, dar si in Bucovina, fetele sunt cele care ofera martisoare baietilor (in mod traditional, martisoarele sunt facute de ele insele). Si in zona Moldovei si in Maramures, pe 1 martie se ofera martisoare baietilor de catre fete, acestia oferind, la randul lor, fetelor martisoare de 8 martie.
