Patrimoniul mondial UNESCO din România include în prezent în lista sa șase situri culturale (bisericile din Moldova, Mănăstirea Horezu, satele cu biserici fortificate din Transilvania, cetățile dacice din Munții Orăștiei, centrul istoric al Sighișoarei și bisericile de lemn din Maramureș) și două situri naturale (Delta Dunării și pădurile seculare și virgine de fag din Carpați și alte regiuni ale Europei).
Patrimoniul Mondial UNESCO este patrimoniului comun al umanității. Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) a propus un plan de protejare a bunurilor culturale și naturale din lume, prin Convenția privind Protecția Patrimoniului Mondial Cultural și Natural, aprobată în 1972.
Pădurile virgine din Patrimoniul mondial UNESCO
Comitetul Patrimoniului Mondial UNESCO a adoptat la începutul luni iulie, în 2017, înscrierea în Patrimoniul Mondial UNESCO a proprietății „Ancient and Primeval Beech Forests of the Carpathians and Other Regions of Europe (Albania / Austria / Belgium / Bulgaria / Croatia / Germany / Italy / Romania / Slovakia / Slovenia / Spain / Ukraine)”. Au fost astfel înscrise în lista patrimoniului mondial o selecție din cele mai reprezentative și bine conservate păduri de fag din întreg arealul natural al speciei care ilustrează procesul ecologic – aflat în plină desfășurare – de extindere a distribuției fagului pe continentul european.
Cele mai valoroase păduri virgine de fag din România, însumând aproape 24.000 ha, au fost încluse pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Acestea sunt situate în 8 zone diferite: Izvoarele Nerei, Cheile Nerei-Beușnița, Domogled – Valea Cernei, Cozia, Codrul Secular Șinca, Groșii Țibleșului, Codrii Seculari Strîmbu-Băiuț, Codrul Secular Slătioara.
O parte din pădurile cuprinse în Patrimoniul UNESCO se află în Banat, în zona județului Caraș-Severin. Aici aproximativ 6700 de hectare sunt păduri virgine și cvasivirgine.
“Înscrierea acestor zone în lista patrimoniului mondial al UNESCO este esențială, nu doar pentru întărirea statutului de protecție pentru aceste suprafețe, ci sperăm și în impulsul pe care-l va genera în sensul asigurării protecției tuturor pădurilor virgine și cvasivirgine din România”, a mai adăugat Radu Vlad spunea, la aceea vreme, Radu Vlad, Coordonator proiecte regionale și program păduri WWF-România.
Pădurile seculare cu structuri primare (pădurile virgine și cvasivirgine) sunt mostre ale ultimelor ecosisteme terestre care au mai rămas Europei, care s-au format fără o influență umană semnificativă, ci ca rezultat al unei îndelungate evoluții naturale de mii de ani. Astăzi, aceste păduri reprezintă adevărate laboratoare științifice care ne vor ajuta să înțelegem printr-o lecție vie și să păstrăm tainele universului pădurii.
România are și șapte elemente pe Lista Patrimoniului Imaterial (ritualul călușului, doina, ceramica de Horezu, colindatul de ceată bărbătească, Feciorescul de Ticuș, meșteșugul covoarelor tradiționale de perete și practicile culturale asociate zilei de 1 Martie). Ziua de 16 noiembrie a fost declarată Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România prin Legea nr. 160/2013.
