Aproximativ 1,5 milioane de români suferă de bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC), însă unul din doi nu știe că are această boală. Afecțiunea pulmonară provoacă anual peste 5.000 de decese în România, iar diagnosticarea tardivă rămâne una dintre principalele probleme. Medicul pneumolog Cristian Oancea, prorector al Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara, atrage atenția asupra importanței depistării precoce și a investigațiilor medicale, conform: https://renasterea.ro/
BPOC este o boală respiratorie cronică și progresivă, care afectează căile respiratorii și țesutul pulmonar. Pe măsură ce afecțiunea evoluează, fluxul de aer este tot mai limitat, iar respirația devine dificilă. Activități obișnuite, precum mersul pe jos, urcatul scărilor sau îmbrăcatul, pot ajunge să reprezinte un efort considerabil.
Diagnosticarea poate întârzia chiar și 10 ani
Primele simptome sunt adesea ignorate sau puse pe seama fumatului, a înaintării în vârstă ori a lipsei de condiție fizică. Tusea persistentă, expectorația, oboseala și dificultățile de respirație sunt semnale care ar trebui să determine prezentarea la medic.
„Una dintre marile probleme ale BPOC este diagnosticarea tardivă. Boala poate evolua ani întregi, iar primele simptome sunt adesea ignorate. (…) În unele situații, diagnosticul este întârziat cu 6 până la 10 ani, deși avem la dispoziție o investigație simplă, spirometria, care permite identificarea obstrucției bronșice”, explică prof. dr. Cristian Oancea.
Fumatul, principalul factor de risc
Fumatul este principala cauză a apariției BPOC, însă boala poate fi favorizată și de expunerea îndelungată la poluare, pulberi, substanțe chimice sau noxe profesionale.
O problemă importantă este că aproximativ 40% dintre pacienții diagnosticați și aflați sub tratament continuă să fumeze. Acest obicei crește riscul infecțiilor respiratorii și al exacerbărilor, episoade în care simptomele se agravează brusc și care pot necesita spitalizare.
BPOC afectează întregul organism
Afecțiunea nu se limitează la problemele respiratorii. Pacienții pot dezvolta și alte boli, precum hipertensiune arterială, cardiopatie ischemică, diabet, osteoporoză, depresie sau anxietate.
Exacerbările repetate contribuie la deteriorarea funcției pulmonare și pot crea un cerc vicios, în care fiecare episod de agravare afectează suplimentar starea pacientului.
Medicul Cristian Oancea subliniază că tratamentul trebuie însoțit de renunțarea la fumat, vaccinare antigripală și antipneumococică, precum și de monitorizare medicală periodică.
Peste 81.000 de internări anual în România
Impactul bolii se reflectă și în sistemul sanitar. În România sunt înregistrate aproximativ 81.000 de internări anual în rândul pacienților cu BPOC. O spitalizare de aproximativ șapte zile poate ajunge la un cost de 930 de euro, la care se adaugă cheltuielile pentru tratament, investigații și monitorizare.
În formele severe și foarte severe, boala poate reduce speranța de viață cu mai mulți ani. Unii pacienți ajung să aibă nevoie de oxigenoterapie de lungă durată, ca urmare a afectării importante a funcției pulmonare.
Deși BPOC nu se vindecă, diagnosticarea precoce, renunțarea la fumat și respectarea tratamentului pot încetini evoluția bolii, pot reduce riscul de complicații și pot îmbunătăți calitatea vieții.
3,4 milioane de decese la nivel mondial
Ziua Mondială de Luptă Împotriva BPOC este marcată în fiecare an pe 18 noiembrie. La nivel mondial, aproximativ 3,4 milioane de persoane au murit în 2023 din cauza acestei afecțiuni, potrivit datelor prezentate în material. Organizația Mondială a Sănătății clasifică BPOC drept a treia cauză de deces la nivel mondial.


















































































































