Până după 1716, zona de astăzi a cartierului Fabric nu a fost locuită. În 1716 nu existau în acea zonă decât două mori de apă. Cea din nord era amplasată pe un braţ al canalului Bega, care azi nu mai există. Cea de-a doua moară era amplasată pe alt braţ de apă, la mai multe sute de metri la sud vest de prima.
După ocuparea Timişoarei de către Habsburgi, primele „unităţi de producţie”, primele manufacturi, au fost amplasate în zona actuală a Universităţii de Medicină – Parcul Copiilor.
După ce s-a luat decizia clădirii noii cetăţi bastionare, a cărei construcţie s-a început în 1732, s-a constat că manufacturile se aflau prea aproape de noua cetate. S-a decis construirea de noi manufacturi la est de primele amplasamente, adică în zona actualului cartier Fabric. Cartierul de locuit actual a fost aprobat în anul 1744, la est de limita de est a Esplanadei.
Conturul cartierului a fost determinat de formele sinuoase ale mlaştinilor şi braţelor de apă înconjurătoare. Totuşi, în măsura în care a fost posibil, străzile au trasee rectilinii şi se intersectează în unghiuri drepte. Cartierul a cunoscut o dezvoltare deosebită în prima jumătate a secolul al XIX-lea.
La mijlocul acelui secol, 53,04 % din întreaga populaţie civilă a Timişoarei, deci mai mult de jumătate din populaţia Timişoarei, locuia în Fabric. La Timişoara se răspândise zicala „Tot ce e bun vine din Fabric”. Apa de băut venea prin conducte de lemn încă din anul 1732 din Fabric în Cetate (conducetele respective au fost distruse de revoluţionari în timpul asediului din 1849).
În prezent Fabricul se bucură de o activitae intensă, găzduind încă obiective turistice importante şi fiind un punct foarte important al oraşului.
