Noi fragmente din volumul comemorativ la 50 de ani de la scufundarea insulei Ada Kaleh care va fi omagiată în excursia din 18 septembrie. Frânturi din istoria insulei în proza-eseu semnată de Viorel Marineasa în prefața antologiei :, conform, facebook
”Despre insula din mijlocul Dunării amintesc Eratosthene, Pliniu, Herodot. Pindar crede că Hercule ar fi trecut pe aici. În antichitate s-a numit Continusa, Cyraunis, Cerne. Turcii au ajuns pe insulă în vremea lui Baiazid. În 1402 este ocupată de Stefan Lazarovici, despotul Serbiei. Cavalerii teutoni o menționează în 1430. Stăpânirile se schimbă, ca și toponimele. Turci, unguri, habsburgi. Saan, Porizza, Carolina, Ada-I-Kebir. Un batalion de panduri al lui Tudor Vladimirescu o ocupă temporar în 1810. Pașoptiștii Bălcescu și C.A. Rosetti, arestați de turci, sunt deținuți pentru o vreme pe insulă. Începând din 1923, în urma unui referendum, teritoriul revine României. În 1931, respectiv în 1949, primește două vizite care au rămas în memoria colec¬tivă: a unui rege autentic (Carol al II-lea) și a unuia comunist (Gheorghiu-Dej). La sfârșitul anilor șaizeci, când au de¬cis evacuarea Ada-Kaleh-ului, puternicii zilei au promis refacerea colțului de rai pe insula Șimian, aflată un pic mai în jos pe cursul fluviului. Vorbe goale. Parțial, ce¬tatea, ridicată de maistori nemți la începutul veacului al XVIII-lea, „una dintre cele mai complexe de acest tip din Europa” („o incintă în formă de stea, cu două centu¬ri de zid, // cu patru turnuri de veghe în colțuri, șanțuri pentru apă și poduri de lemn suspendate, galerii și corido¬are boltite, și patru porți de acces, cu ancadramente de pia-tră în stil baroc // o biserică, un spital și un tunel pe sub Dunăre…”), a fost mutată dincolo, însă în așa fel ca „faima de altădată a zidurilor din Ada-Kaleh să se stingă astăzi încet, înecată de vegetația sălbatică de pe insula Șimian”. Cât despre locuitori, în covârșitoare majoritate turci, aceș¬tia s-au răspândit care încotro..” (Viorel Marineasa, ”Insula care nu există” în volumul ”Istorii subacvatice”, Editura Ariergarda, 2020)
Sursa foto ”Ada-Kaleh sau Orientul scufundat“ a cineastului Marian Ţuţui, Editura Noi căruia îi mulțumim pentru aceeptul reproducerilor
