O explozie de culoare, costume spectaculoase apretate cu luni înainte, ritmuri de vals și fanfare care trezesc străzi întregi. Deși numărul germanilor din Banat a scăzut dramatic în ultimele decenii, tradiția Kirchweih-ului – sau Chirvaiul, cum îi spun localnicii – rămâne una dintre cele mai spectaculoase cărți de vizită multiculturale ale județului Timiș.
Redescoperită de tineri și sprijinită de comunitățile locale, sărbătoarea hramului bisericilor romano-catolice a redevenit un magnet pentru turiști.
Ce înseamnă, de fapt, Kirchweih-ul?
La origine, Kirchweih (tradus literar prin „sfințirea bisericii”) reprezintă sărbătoarea patronului spiritual al comunității și al lăcașului de cult romano-catolic din fiecare localitate șvăbească. Însă dincolo de dimensiunea religioasă profundă, Kirchweih-ul a fost întotdeauna cel mai important eveniment social al anului în satele din Banat.
Este momentul în care familiile se reunesc iar tinerii își declară simbolic afecțiunea prin ritualuri unice. Astăzi, sărbătoarea nu mai aparține doar etnicilor germani, ci a devenit un simbol al conviețuirii armonioase, adunând laolaltă români, maghiari, sârbi și turiști din toată Europa.
Pomul, rozmarinul și strigătul care dă startul petrecerii
Tradiția Kirchweih-ului urmează un protocol riguros, neschimbat de generații. Totul începe cu ridicarea pomului de Kirchweih (Kirchweihbaum), un trunchi înalt de copac, curățat de coajă și împodobit în vârf cu o coroană din crengi de brad, panglici colorate, o pălărie de flăcău și un batic de fată.

FOTO: pressalert.ro
Al doilea element central este buchetul de rozmarin (Rosmarinstrauß), decorat cu panglici, care este purtat cu mândrie de prima pereche a sărbătorii. Alaiul de tineri îmbrăcați în costume populare șvăbești de o complexitate uluitoare (fetele poartă rochii largi, suprapuse peste mai multe rânduri de jupoane apretate, iar băieții veste brodate și pălării decorate cu flori de ceară) defilează prin localitate în ritm de fanfară.
Momentul culminant de la biserică și din centrul localității este marcat de strigătul tradițional al organizatorilor: „Buam, wen gheat der Kirchweih?” (Băieți, al cui este Kirchweih-ul?), la care ceilalți răspund în cor, cu entuziasm: „Unser!” (Al nostru!). Ulterior, buchetul de rozmarin, baticul și sticla de vin sunt licitate în cadrul unui bal popular care strânge întreaga comunitate.
SURSA: voxradar.ro






















































































































