88% dintre români spun că știu cum să reacționeze în cazul unui seism, însă doar 44% au stabilit un plan de urgență împreună cu familia. Totodată, 40% au pregătit un kit de prim ajutor, iar 76% consideră că locuința lor este rezistentă la cutremur, potrivit unui studiu IRES realizat la solicitarea UNSAR, conform: https://www.radioresita.ro/
Românii au încredere în cunoștințele lor despre comportamentul în caz de cutremur, însă măsurile concrete de prevenție sunt mai puțin răspândite. Datele cercetării, prezentate pe 12 octombrie 2026, evidențiază diferența dintre nivelul declarat de informare și pregătirea efectivă pentru o situație de urgență.
Potrivit studiului, 88% dintre respondenți afirmă că știu ce trebuie să facă în timpul unui cutremur, dar numai 44% au discutat cu familia și au stabilit un plan pentru o asemenea situație. De asemenea, 40% au pregătit un kit de prim ajutor.
Un alt rezultat al cercetării arată că 76% dintre participanți consideră că locuințele lor sunt rezistente la cutremur. Dintre aceștia, 23% apreciază că locuința este „foarte rezistentă”, iar 53% o consideră „rezistentă”. Totuși, această percepție nu înlocuiește o expertiză tehnică privind siguranța clădirii.
Rucsacul de urgență, esențial în primele zile după un seism
Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) și Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) recomandă pregătirea unui rucsac cu resurse esențiale, care să permită supraviețuirea în primele 72 de ore după producerea unui dezastru. Ghidurile menționate în recomandările Ministerului Afacerilor Interne indică și constituirea unor rezerve pentru trei până la cinci zile.
Rucsacul ar trebui să conțină apă potabilă, alimente neperisabile, o trusă de prim ajutor, medicamentele necesare, haine de schimb, o pătură, o lanternă, baterii de rezervă, un aparat radio cu baterii și un fluier. Sunt utile, de asemenea, o baterie externă pentru telefon, copii ale documentelor importante, bani în numerar și produse de igienă.
Rezervele trebuie adaptate numărului de persoane din familie și nevoilor individuale. Familiile cu copii mici, persoane cu dizabilități sau animale de companie trebuie să includă și produsele necesare acestora.
Rucsacul trebuie păstrat într-un loc ușor accesibil, de preferat în apropierea ieșirii din locuință, și verificat periodic pentru înlocuirea alimentelor expirate, a bateriilor descărcate și actualizarea rezervelor de apă.
Ce trebuie să conțină planul de urgență al familiei
Pe lângă pregătirea rucsacului, autoritățile recomandă stabilirea unui plan familial înainte de producerea unui cutremur.
Membrii familiei ar trebui să cunoască locurile în care se pot proteja, riscurile din locuință și amplasarea robinetelor de gaz și apă, precum și a întrerupătoarelor electrice. Este important să stabilească și un loc sigur de întâlnire, precum și modalitățile prin care vor comunica dacă seismul îi surprinde în locuri diferite.
De asemenea, mobilierul și obiectele care se pot răsturna trebuie identificate și fixate corespunzător, pentru a reduce riscul de accidentare.
UNSAR: Prevenția trebuie completată de protecția financiară
Alexandru Ciuncan, președinte și director general al UNSAR, atrage atenția că încrederea în rezistența locuințelor nu trebuie să diminueze importanța pregătirii pentru un posibil seism. Potrivit acestuia, prevenția și protecția financiară trebuie abordate împreună, având în vedere costurile pe care le pot genera pagubele provocate de un cutremur.
În acest context, UNSAR derulează în luna octombrie campania „Fii #sigurACASĂ! În fiecare zi”, prin care promovează informarea, prevenirea riscurilor și protejarea financiară a locuințelor.
Alina Bărbulescu, coordonator al Secțiunii Asigurări Generale din cadrul UNSAR, subliniază importanța transformării informațiilor despre riscuri în acțiuni concrete, precum pregătirea unui kit de urgență și stabilirea unui plan în familie.
În România, asigurarea obligatorie a locuinței (PAD) acoperă, în limitele prevăzute de lege, pagubele produse de cutremure, inundații naturale și alunecări de teren. Proprietarii pot încheia și asigurări facultative, în funcție de nivelul de protecție dorit și de condițiile contractuale.
Rezultatele studiului IRES arată că informarea nu este suficientă în lipsa unor măsuri practice. Deși majoritatea românilor declară că știu cum să reacționeze în cazul unui cutremur, mai puțin de jumătate au un plan stabilit împreună cu familia.
