La 7 ianuarie 1839 invenţia lui Daguerre, care-i poartă numele, era prezentată publicului la Academia de Ştiinţe din Paris, marcând astfel naşterea fotografiei la nivel mondial. Câteva luni mai târziu, presa locală de limbă germană din Timişoara consemna deja prezenţa unor astfel de dagherotipişti pe teritoriul oraşului, marcând astfel începutul unei lungi şi intense activităţi fotografice în Banat.
Colecţia de fotografii şi clişee pe sticlă a Muzeului Banatului din Timişoara este una dintre cele mai complexe colecţii păstrate de instituţiile muzeale din ţară, cu o acoperire ce se întinde pe trei secole şi care include mai multe tipuri şi procedee, începând cu cel amintit. Cele mai timpurii imagini fotografice păstrate datează după anul 1840, printre ele numărându-se şi un frumos dagherotip cu intervenţie de culoare (datat 1847), reprezentând un portret şi totodată una dintre cele mai vechi imagini fotografice cunoscute din ţara noastră.
Începând cu a doua jumătate a sec. al XIX-lea se utilizau imaginile produse în negative pe plăcuţe de sticlă şi imprimate pozitiv pe hârtie cu albumină, descoperită după 1850. Muzeul Banatului posedă un bogat fond de astfel de fotografii, reprezentând diverse scene şi evenimente istorice, aspecte urbane sau peisaje acoperind geografic atât zona Banatului, cât şi celelalte teritorii româneşti, precum şi o serie de aspecte din fostele teritorii ale Monarhiei Austro-Ungare.
Printre autorii acestor fotografii se numără câteva nume de importanţă europeană şi naţională pentru istoria fotografiei din sec. al XIX-lea: Klosz György, Lazar Letzter, Kossák József, Brand József, Fridolin Hess, Naschitz László ş.a.
pentru cercetarea dezvoltării urbanistice şi arhitecturale a oraşului, imagini ce datează începând cu ultimul sfert al sec. al XIX-lea şi extinzându-se până în anii comunismului. Multe dintre aceste fotografii sunt surse unice de documentare pentru câteva monumente timişorene.
O serie inedită o reprezintă cea a clişeelor pe sticlă, numărând peste 2.000 de cadre, care surprind aspecte timpurii inedite din Timişoara, cum ar fi interioarele primului muzeu înfiinţat pe teritoriul Banatului (1872) şi printre primele din ţară (realizate în ultimul sfert al veacului al XIX-lea), interioarele Episcopiei Romano-Catolice, diferite monumente şi clădiri dispărute sau unele strămutate, ce constituie adevărate documente pentru cercetătorii acestui aspect. Clişeele au fost realizate de Brand József şi Kossák József, ultimul deţinând şi titlul de Fotograf Imperial şi Regal, acordat chiar de către împăratul Franz Josef. O serie dintre aceste clişee datează şi din perioada interbelică, fiind importante din punct de vedere etnografic.
Printre documentele fotografice se numără şi albume de familie sau fotografii ale unor personalităţi bănăţene şi naţionale sau de numele cărora sunt asociate: Ormós Zsigmond, Aurel Vlaicu, Traian Vuia, Coriolan Brediceanu, Virgil Birou, Avram Iancu, Ioachim Miloia, August von Mackensen, Dionisie Linţia, Nicolae Iorga ş.a.
O serie de imagini fotografice documentare înfăţişează aspecte din cele două Războaie Mondiale prin cadre inedite, care completează imaginea universală a acestor evenimente din punct de vedere iconografic.
Colecţia se desfăşoară până în contemporaneitate, acoperind şi perioada comunistă, post-revoluţionară, până la imaginile digitale din prezent şi reprezintă o colecţie unitară ce întregeşte informaţiile istorico-artistice atât despre dezvoltarea fotografiei, cât şi pentru reconstituirea unor informaţii cât mai exacte despre istoria noastră.
SURSA MUZEUL BANATULUI
