În această lună, se împlinesc 201 de ani de când matematicianul János Bolyai a formulat celebrul enunț în scrisoarea adresată tatălui său: „Am creat o lume nouă, diferită, din nimic“. Descoperirea a fost făcută tocmai la Timișoara, unde Bolyai avea să se mute în anul 1823, ca ofițer inginer al armatei austriece, cu gradul de sublocotenent, și unde a lucrat până în 1825 la fortificațiile Timișoarei. pe 3 noiembrie 1823, descoperea relația dintre unghiul și distanța de paralelism. Împreună cu formula matematică, a fost trimisă într-o scrisoare către tatăl său Bolyai Farkas.
Despre Bolyai (născut la Cluj, în 15 decembrie 1802 și a fost fiul matematicianului Farkas Bolyai) s-a scris până acum mult prea puțin în limba română, deși e parte semnificativă din istoria timișoarei.
Brașoveanul Caius Dobrescu a depus un proiect pentru a scrie o carte despre Bolyai, în cadrul programului de burse „Energia” al Centrul de Proiecte al Primăriei Timișoara, și a fost printre cei câștigători. Așa a apărut volumul “Bolyai la Timișoara. O epopee onirică”, lansată, miercuri, 6 noiembrie, la librăria Două Bufnițe.
“Căutam o poveste care să lege lumile noastre, eu fiind brașovean, ardelean. Istoriceșe vorbind și János Bolyai a venit din Ardealul profund, de la Cluj, ajungând la Timișoara, via Viena. Am încercat să explic cumva cum ideile lui uluitoare și pentru noi, darmite pentru epoca în care s-au născut, sunt legate de povestea lui și de trecerea lui prin Timișoara”, a declarat Caius Dobrescu.
Istorie și fantezie
Autorul și-a propus să compună, din fapte reale, dar și din viraje în oniric și imaginar, o poveste care să strângă întreaga dramă a exietnței lui János Bolyai în jurul unei experiențe revelatoare care se consumă în spațiul Timișoarean.
“Lucrurile verificabile există în cărți, care sunt remarcabile, dar eu am amestecat destul de substanțial ficțiunea cu fabulația, adică putem să presupunem partea asta de vise și fantasme a personajelor istorice. Ficțiunea presupune nu doar lucruri inventate, ci și situații interpretate. Nu știm ce a simțit Bolyai în anumit situații, astfel că putem noi umple acest gol cu imaginația. Povestea e despre viața lui Bolyai. Partea de informare a fost destul de consistentă, și numai despre Bolyai, ci și despre epocă, despre armata din care făcea parte”, a declarat Caius Dobrescu.
Unde a locuit Bolyai în Timișoara
Mult timp s-a crezut că János Bolyai a locuit în „Cazarma ofiţerilor de stat major” din Timișoara, ridicată în cetate (în zona actualei Piața Libertății) pentru ofiţerii de stat major ai armatei imperiale, cazați împreună cu familiile lor. În realitate, Bolyai, inginer militar, a stat în altă casă.
„Se pune întrebarea dacă geniștii, respectiv inginerii militari – că Bolyai a fost un inginer militar, au fost cazați în această clădire. După ce a terminat institutul de profil din Viena, în vara anului 1823, el a fost repartizat în Timișoara. Era sublocotenent la vremea respectivă. Nu se știa unde a fost atunci casa inginerilor militari. La Muzeul Banatului este depusă arhiva personală a constructorului Schmidt Anton. De unde aflăm că au fost două case ale inginerilor geniști, una nu departe de bastionul de lângă Castelul Hunizilor. Această casă a fost demolată în 1870, cealaltă a fost construită după ce Bolyai era deja plecat din Timișoara. Ne punem întrebarea dacă ansamblul de plăci din colțul străzii Bolyai este într-un loc adecvat sau nu. Eu zic că este adecvat, pentru că e singura clădire care din vremea respectivă mai dăinuie”, a declarat istoricul Bodo Barna.
În 1825, Bolyai s-a mutat la Arad, iar de acolo a fost transferat succesiv la Oradea, Szeged, Lemberg, Olmütz, în grad de căpitan. A murit în 27 ianuarie 1860, la Oșorheiul de Mureș, sărac și singur.
János Bolyai are un bust și în curtea interioară a Universității de Vest din Timișoara, care a fost realizată de sculptorul Vetro Artur (1919-1992). Aceasta a fost dezvelită în 1998.
