Consiliul Județean Timiș propune un proiect pilot de reformă administrativă care încurajează fuziunea voluntară a comunelor, punând la dispoziție un fond județean de 10–20 de milioane de lei pentru localitățile care decid să se unească. Președintele Consiliul Județean Timiș, Alfred Simonis, susține că banii vor fi acordați indiferent de culoarea politică a primarilor, iar inițiativa urmărește reducerea cheltuielilor administrative și eficientizarea investițiilor, conform: https://www.tion.ro
Potrivit șefului CJ, sumele vor fi stabilite în funcție de numărul de locuitori ai comunelor care aleg comasarea. Economiile ar urma să vină din diminuarea funcțiilor de conducere și a structurilor paralele, iar fondurile ar putea fi direcționate către proiecte esențiale precum drumuri, rețele de apă și canalizare, gaz sau modernizarea școlilor. Simonis a făcut apel și la Guvern pentru crearea unui fond național după același model.
Inițiativa este voluntară și vizează în special comunele mici, care se confruntă cu bugete reduse și dificultăți în accesarea fondurilor. În județul Timiș, după Revoluție existau 68 de unități administrativ-teritoriale, iar în prezent sunt 89 de comune.
Doi primari din Timiș, care au dorit să își păstreze anonimatul, spun că privesc diferit propunerea. Unul dintre ei consideră că o reorganizare ar fi justificată, mai ales din punct de vedere financiar, și afirmă că ar accepta fuziunea dacă aceasta ar aduce resurse suplimentare comunității. El atrage atenția că multe comune nu se pot susține din venituri proprii.
Cel de-al doilea edil este mai rezervat. Deși admite potențialele beneficii, avertizează că distanțele mari dintre localități și accesul dificil la servicii administrative pot afecta populația vârstnică. În plus, subliniază că salariile sunt plafonate, responsabilitățile mari, iar birocrația îngreunează accesul la fonduri. În opinia sa, orice fuziune ar trebui decisă prin referendum local.
Reforma administrativ-teritorială rămâne un subiect sensibil în România. O inițiativă legislativă depusă în 2025 de deputații USR Alin-Gabriel Apostol și Diana Stoica, care propunea stimulente financiare pe 10 ani pentru unitățile comasate voluntar, a fost respinsă de Senat și este blocată la Camera Deputaților.
În prezent, peste jumătate dintre orașele mici și sute de comune au sub 1.500 de locuitori – pragul minim prevăzut de lege pentru o comună – iar cele peste 3.200 de primării generează costuri anuale ridicate pentru bugetul de stat.
Un prim exemplu concret vine din județul Satu Mare, unde comunele Beltiug și Socond au decis să fuzioneze pentru a face față problemelor financiare. Noua entitate va purta numele Beltiug, iar actualul primar al comunei Beltiug, Ioan Bartok Gurzău, va candida pentru conducerea noii localități la alegerile din 2028.
Astfel de reforme au fost deja implementate în mai multe state europene. În Cipru, reorganizarea administrației locale a redus numărul de entități prin comasări, iar în Belgia, în regiunea Flandra, au avut loc fuziuni voluntare. Un exemplu amplu rămâne Danemarca, unde reforma administrativă a redus semnificativ numărul municipalităților și județelor, creând structuri mai mari și mai eficiente.
