Peste 3,8 milioane de persoane din România au 65 de ani sau mai mult, iar această categorie reprezintă aproximativ o cincime din populația țării. De Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice, datele statistice arată o realitate în care pensiile reduse, riscul de sărăcie, problemele de sănătate și singurătatea afectează o parte importantă dintre seniori, conform: https://www.radioresita.ro/
Datele demografice pentru 2025 indică faptul că persoanele de cel puțin 65 de ani reprezentau 20,1% din populația rezidentă. În același timp, ponderea celor cu vârsta de 80 de ani și peste a ajuns la 4,5%.
Îmbătrânirea populației se reflectă și în raportul dintre persoanele vârstnice și populația activă. La începutul anului 2025, România avea un raport de dependență a persoanelor vârstnice de 31,6%.
Peste 4,6 milioane de pensionari
Numărul pensionarilor este, de asemenea, ridicat. La sfârșitul lunii iulie 2026, în evidențele Casei Naționale de Pensii Publice figurau 4.677.789 de pensionari.
Pensia medie era de 2.785 de lei, în timp ce pentru pensionarii pentru limită de vârstă media ajungea la 3.117 lei. Această categorie număra peste 3,78 milioane de persoane.
Veniturile diferă însă considerabil în funcție de categoria de pensionare. Pensionarii proveniți din agricultură aveau o pensie medie de aproximativ 711 lei, iar pensia medie de invaliditate era de 1.076 de lei. Pentru pensionarii de urmaș, media era de 1.511 lei.
Potrivit Institutului Național de Statistică, în trimestrul al doilea din 2026, pensia medie de asigurări sociale de stat era de 2.821 de lei.
Sărăcia îi afectează pe unii dintre seniori
Veniturile reduse se reflectă și în indicatorii privind sărăcia. În 2025, 15,5% dintre persoanele de cel puțin 65 de ani din România se aflau în risc de sărăcie, conform datelor Eurostat. Procentul era de 16,4% în anul precedent.
Problema nu ține doar de valoarea veniturilor. O parte dintre vârstnici își percep situația materială ca fiind dificilă, iar datele europene privind sărăcia subiectivă plasează România printre statele în care această percepție este frecvent întâlnită în rândul seniorilor.
Unul din trei seniori trăiește singur
Singurătatea este una dintre cele mai serioase probleme sociale asociate îmbătrânirii. Aproximativ 1,35 milioane de persoane vârstnice trăiesc singure, potrivit datelor prezentate de Fundația Regală Margareta a României.
Nevoia de sprijin este confirmată și de numărul solicitărilor primite la Telefonul Vârstnicului. În 2025 au fost înregistrate 11.697 de apeluri, iar 5.769 de persoane au beneficiat de sprijin. Mai mult de jumătate dintre persoanele care au apelat pentru prima dată locuiau singure.
În cei zece ani de activitate, serviciul a primit peste 115.000 de apeluri și a avut peste 22.000 de beneficiari unici.
Sănătatea și accesul la servicii, alte provocări
Odată cu înaintarea în vârstă cresc și nevoile medicale. Pentru seniorii cu venituri reduse, accesul la consultații și tratamente poate fi însă îngreunat de costuri, liste de așteptare sau distanța până la furnizorii de servicii medicale.
Potrivit datelor Eurostat, persoanele aflate în risc de sărăcie întâmpină mai frecvent astfel de dificultăți. În cazul vârstnicilor, problemele de sănătate pot fi însoțite de mobilitate redusă și de lipsa unui sprijin familial apropiat.
Îmbătrânirea populației, o provocare pentru România
Statisticile arată că România se confruntă cu o transformare demografică importantă. Cu aproximativ 20% din populație în categoria de 65 de ani și peste, nevoile seniorilor devin tot mai importante pentru sistemul de pensii, sănătate și protecție socială.
Dincolo de cifre, situațiile diferă de la un caz la altul. Pentru unii seniori, pensionarea înseamnă o perioadă activă și independentă. Pentru alții, veniturile mici, problemele medicale și izolarea socială se suprapun și cresc gradul de vulnerabilitate.
