Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a lansat un mesaj ferm către sindicatele aflate în stradă din cauza noii legi a salarizării, dând asigurări că reforma nu va tăia din veniturile actuale ale bugetarilor. Oficialul avertizează însă că resursele financiare sunt limitate la un spațiu fiscal de 8 miliarde de lei, catalogând promisiunile anterioare drept „praf în ochi” și denunțând manipulări politice în spatele nemulțumirilor din stradă.
Garanții pentru bugetari în plin val de proteste
În contextul în care angajați din Sănătate, Finanțe și Justiție au ieșit simultan în stradă pentru a protesta împotriva noii legi a salarizării unitare, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a încercat să potolească temerile din sistemul public. După o serie de consultări cu partenerii sociali, demnitarul a infirmat categoric scenariul unor tăieri salariale.
„Văd proteste care au loc din partea sindicatelor, văd reacţii legate de scăderi, dar nu există niciun fel de reducere de venit salarial aflat în plată. Este esenţial: niciun angajat din sectorul public nu va pleca acasă cu mai puţini bani, ca urmare a acestei reforme!”, a declarat apăsat Dragoș Pîslaru.
Acesta a explicat că unele reacții ale oamenilor sunt alimentate de frică sau de neînțelegerea proiectului, dar a subliniat că există și „manipulări cinice, folosite în scop politic”. Ministrul a admis totuși că proiectul actual are anumite „lacune” și a anunțat că lucrează deja alături de liderii sindicali pentru clarificarea și îmbunătățirea grilei de salarizare.
Corecții doar pe bază de argumente
Modificările solicitate de categoriile de bugetari nu vor fi făcute sub presiunea străzii, avertizează ministrul. Pîslaru a pus accentul pe dificultatea tehnică a ajustării grilelor pe familii ocupaționale, dând exemplul rivalităților dintre sectoare: „Dacă dai la Educație, spune Sănătatea de ce nu dai și la ei”.
Oficialul a precizat că ministerele de linie vor trebui să vină cu analize proprii și solide pentru a justifica eventuale modificări punctuale de coeficienți.
„Discuțiile sunt mai degrabă tehnice, nu bazate pe amenințări cu proteste. Deciziile importante se iau la masa discuțiilor și nu în alt spațiu”, a punctat Pîslaru.
Legea 153 din 2017, declarată „praf în ochi”
Ministrul interimar a lansat un atac dur la adresa vechii Legi 153/2017, pe care o consideră o sursă de iluzii pentru bugetarii care așteptau măriri substanțiale. Pîslaru a explicat că acea lege a suferit peste 41 de modificări și a introdus numeroase excepții, devenind inaplicabilă în forma dorită de angajați.
„Această lege nu este o lege de finalizare sau de implementare a Legii 153, care s-a demonstrat a fi doar praf aruncat în ochii celor care sunt în sistemul public”, a explicat el.
Din punct de vedere financiar, ministrul a tras o linie roșie clară. România nu își poate permite să cheltuiască 60 de miliarde de lei din fondul de rezervă pentru a adânci deficitul bugetar, amintind că managementul defectuos din trecut a propulsat deficitul de la sub 3% în 2016 la peste 9,3% (cumulând efectele pandemiei și ale crizei energetice).
„Astăzi ne permitem opt miliarde. Acesta e spațiul fiscal pe care ni-l permitem. Nu poți să faci minuni din pix, nu există un fond de rezervă fără număr”, a conchis ministrul interimar.
Explicații despre salariile demnitarilor
Întrebat despre salariile demnitarilor, Dragoș Pîslaru a explicat că există o grilă ierarhică clară (de la 1 la 8) care pornește de la indemnizația președintelui țării.
Pentru a demonstra transparența procesului și faptul că decizia a fost rezultatul unui acord politic extins în Parlament, ministrul a dezvăluit detalii tehnice din culise. El a menționat că, după stabilirea celor trei principii de bază, a primit pe data de 21 mai, la ora 17:17, un e-mail oficial de la Camera Deputaților. Acest mesaj reflecta acordul liderilor din Comisia de muncă și al grupurilor parlamentare privind modificarea coeficienților din anexele 8 și 9, cele care reglementează tocmai veniturile demnitarilor.
