În perioada antică, romanii au lăsat o moștenire arheologică uimitoare în Dacia, printre care se evidențiază un drum suspendat ingenios construit în secolul al doilea. Rămășițele acestui drum extraordinar au rezistat până în anii ’60, iar Tabula Traiana, unul dintre cele zece monumente de pe acest traseu, a rămas martor al ingeniozității Romei antice de-a lungul a 19 secole, arată adevarul.ro
Romanii au dezvoltat primele drumuri imperiale, realizate din piatră, pentru a-și susține deplasarea în Dacia în timpul războaielor daco-romane, sub comanda împăratului Traian. Drumurile principale începeau de-a lungul fluviului Dunărea, din Baziaș (Caraș-Severin) și Orșova (Mehedinți), oferind cadrul pentru ca armatele romane să pătrundă în Dacia, traversând fluviul pe poduri construite din vase, potrivit relatărilor istoricilor.
Rețeaua de drumuri evita munții Banatului, derulându-se în est și vest, și se intersecta la Tibiscum (lângă Caransebeș). De la acest punct, drumul imperial continua spre colonia Sarmizegetusa, traversând Porțile de Fier ale Transilvaniei.
Când a fost mutat monumentul
Conform sursei citate, drumurile Imperiului roman în Dacia au fost un adevărat exercițiu de inginere militară și civilă. Pe malul drept al fluviului Dunărea, în zona Cazanele Dunării, unde curenții și stâncile masive prezentau provocări semnificative, romanii au adoptat o soluție ingenioasă. În anumite locuri, drumul a fost dăltuit direct în stâncă, iar în altele a fost suspendat cu podele de lemn așezate pe grinzi de stejar înfipte în peretele stâncos.
„Tabula Traiana”, unul dintre cele zece monumente care marcau această capodoperă a ingineriei romane, a rămas martorul timpului. Această placă sculptată în piatră, de dimensiuni impresionante – patru metri lungime și 1,75 metri înălțime – prezintă reprezentări artistice cu doi delfini plutind și un vultur în zbor.
Cu toate că secolul al XIX-lea a adus cu sine o utilizare continuă a drumului de pe malul drept al Dunării, întrucât căile navigabile au devenit principala formă de transport, Tabula Traiana și celelalte monumente au supraviețuit până în anii ’60. Totuși, odată cu amenajarea hidroenergetică Porțile de Fier, Tabula Traiana a fost mutată cu 30 de metri mai sus, pentru a evita scufundarea în apele Dunării.
Mai multe pe adevărul.ro
